Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

Ecourile Revoluţiei maghiare din 1956...

10. Importul să se bazeze pe principii noi;

11. Sistem judiciar neutru;

12. Dreptul la libertatea de exprimare.

13. Statuia lui Stalin să fie îndepărtată şi înlocuită cu un monument istoric comemorând revoluţia maghiară din 1848;

14. Un nou Drapel Naţional, ostaşii maghiari să aibă uniforme noi conform tradiţiei militare maghiare, 15 Martie să devină ziua naţională a Ungariei, iar 6 Octombrie zi de doliu naţional;

15. Solidaritate cu poporul polonez;

16. în data de 27 octombrie să se convoace o adunare naţională a studenţilor, unde se vor stabili cerinţele şi aceste puncte în forma lor finală14.

Cele 16 puncte menţionate mai sus au suferit modificări radicale în zilele revoluţiei, existând şi o listă de numai 10 sau chiar 17 puncte. Totodată, aceste puncte simbolizează încă un lucru. Dacă analizăm cu atenţie punctul 1 de exemplu, putem remarca că este în contradicţie cu punctul nr. 6, un fapt reprezentativ pentru perioada aceea haotică când tineretul maghiar doritor de schimbare şi-a formulat ideile, sperând ca acestea să fie acceptate şi să aducă reformele mult aşteptate şi dorite. Aceste reforme, credeau ei atunci, doar Nagy Imre le putea îndeplini. Ele reprezentau idei măreţe care treptat vor căpăta un sfârşit tragic. Este cert că, aflând aceste cerinţe,populaţia maghiară din România, dar nu doar ei, ci şi tinerii studenţi români din Cluj, Bucureşti sau Iaşi au visat pentru scurt timp că pot efectua schimbări majore, bazându-se pe acest protest/revoluţie împotriva jugului comunist de tip stalinist15.

Este important de menţionat faptul că în perioada de 20-29 octombrie delegaţia de partid, respectiv guvernul condus de Gh. Gheorghiu-Dej vizitează Iugoslavia16. La 23 octombrie şi conducerea românească va afla despre declanşarea revoluţiei din Ungaria. Evenimentele se vor desfăşura în ritm alert. Dintr-odată lumea a intrat într-o criză majoră a perioadei Războiului Rece. 1956 a fost un an care a rămas în istorie ca anul în care Criza Canalului de Suez şi cea din Ungaria au marcat criza duală, care a arătat lumii că destinderea proclamată de Hruşciov are totuşi incidentele şi limitele ei17. în 24 octombrie va deveni evident că Plenara CC a Partidului celor ce Muncesc din Ungaria va reorganiza Biroul Politic şi Secretariatul aşa cum, de obicei, se întâmplă în perioada unei revoluţii. în acest context Gerő Ernő a fost reconfirmat în funcţia de prim-secretar al partidului, iar Imre Nagy a fost numit noul prim-ministru al Ungariei18. Dar încă din data de 25 octombrie vom avea o schimbare de situaţie: în locul lui Gerő va fi numit, nu întâmplător, Kádár János, care va fi

14 Piffkó András, Az 1956-os Magyar Forradalom és Szabadságharc Követelései és Programja, München, Kiadja Németországi Magyar Kulturális és Szociális Alapítvány, 1976, p. 3-60. Accesibil şi în format electronic: http://inek.oszk.hu/10000/10009/1 OOOV.pd/laccesat la data de: 15.06.2016.

15 Johanna Granville, If hope is Sin, Then We Are All Guilty Romanian Students Reactions to the Hungarian Revolution and Soviet Intervention, 1956-1958, Center For Russian and East European Studies, University of Pittsburgh, 2008, pp. 16, 32.

16 Corneliu Mihai Lungu.Mihai Retegan, 1956 Explozia - Percepţii române, iugoslave şi sovietice asupra evenimentelor din Polonia şi Ungaria, Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1996, p. 46.

17 Martin McCauley, op.cit, p. 132.

18 Corneliu Mihai Lungu, Mihai Retegan, op. cit, p. 47.

242