Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)
Istorie
Marin Pop Semnul electoral în alegeri era un singur punct37. Campania electorală nu a fost lipsită de incidente. Din Baia Mare, Sighet, Turda, Târnava Mică etc. erau transmise presei o serie de abuzuri ale guvernului liberal faţă de reprezentanţii opoziţiei unite38. în Ardeal şi Banat, liberalii au făcut, din nou, pact cu minorităţile etnice, câştigând alegerile în majoritatea oraşelor unde minorităţile aveau mai mult de 50%. însă, din 8 oraşe cu majoritate românească între 50 şi 80%, Opoziţia unită a învins în 6, plus alte oraşe39. Pe data de 27 martie 1926, guvernul condus de Ion I.C. Brătianu şi-a depus mandatul, după 4 ani de guvernare. înainte de a-şi depune mandatul a adoptat o nouă lege electorală asupra căreia insistăm datorită importanţei pe care a avut-o în continuare, până la instaurarea regimului personal autoritar al regelui Carol al II-lea. Proiectul legii electorale a fost depus la Cameră pe data de 6 martie 1926. Dezbaterile au fost aprinse şi au durat aproape 3 săptămâni. Abia pe data de 24 martie a fost votată la Cameră, cu 136 voturi pentru şi 3 împotrivă, iar la Senat, a doua zi, pe data de 25 martie 1926, cu 98 de voturi pentru şi 5 împotrivă. Legea aducea schimbări importante, în primul rând în ceea ce priveşte repartizarea numărului de mandate pentru formarea majorităţii guvernamentale. De asemenea, pentru Transilvania şi Banat, până la apariţia legii din 1926, alegerile din noiembrie 1919, iunie 1920 şi martie 1922 s-au desfăşurat în conformitate cu legea electorală adoptată de Marele Sfat Naţional al Transilvaniei în cadrul sesiunii parlamentare din iulie-august 1919 şi sancţionată de regele Ferdinand. Era diferită faţă de legea din Vechiul Regat. în Transilvania şi Banat se vota uninominal, în două tururi de scrutin, în cazul în care nici un candidat dintr-o circumscripie electorală nu întrunea majoritate absolută de voturi. Legea electorală din 1926 aducea votul pe listă, ceea ce putem afirma că era un sistem de vot mai puţin corect faţă de cel din Transilvania. Nu mai aducea faţă în faţă persoane, ci liste de partide. în ceea ce priveşte repartizarea mandatelor, conform articolului 90, litera b, al noii legi electorale, gruparea politică ce întrunea cel mai mare număr de voturi pe ţară, dar nu mai puţin de 40%, era declarată grupare majoritară, iar celelalte minoritare. Conform articolului 92, din numărul total de voturi se deduceau mandatele atribuite grupărilor politice minoritare, în circumscripţiile unde au obţinut majoritate absolută. Apoi, gruparea politică ce obţinea minim 40% din numărul total de voturi valabil exprimate primea jumătate din numărul total de mandate. Cealaltă jumătate se împărţea între toate grupările, inclusiv cea majoritară, care mai primise 50%, proporţional, în funcţie de procentajul obţinut. 37 Patria, nr. 23, 30 ianuarie 1926, p. 1. 38 Patria, nr. 26, 5 februarie 1926, p. 2. 39 Patria, nr. 41, 23 februarie 1926, p. 1; Iată rezultatul alegerilor în oraşele ardelene şi în Capitala ţării: Bucureşti: opoziţie - 16.728 voturi, guvern - 7.328; Cluj: opoziţia - 5.787, guvern + unguri - 3.604; Timişoara: opoziţia - 9.497, guvern - 3.597; Oradea: opoziţie - 4.402, guvern - 4.360; Alba Iulia: opoziţia - 1.335, guvern - 225; Aiud: opoziţia - 191, guvern - 127; Gherla: opoziţia - 880, guvern - 201; Lugoj: opoziţia - 2.647, guvern - 571; Baia Mare: opoziţia - 1.690. guvern - 1.490; Arad: opoziţia - 6.324, guvern - 6.409; Făgăraş: opoziţia - 700, guvern - 360 voturi; La Ibaşfalău a fost aleasă tot lista opoziţiei unite. La Turda s-a ajuns la balotaj. 179
