Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

Activitatea organizaţiei Partidului Naţional Român...

pentru desfăşurarea alegerilor şi componenţa birourilor electorale33. Alegerile au fost câştigate de candidatul guvernului liberal, Teofil Dragoş, care a obţinut cu 600 de voturi mai mult decât loan Coltor. La Baia Mare, din aproximativ 10.000 de alegători au participat doar 3.000 34.

în vara anului 1925, pe data de 25 august au fost organizate la nivelul întregii ţări alegeri pentru înfiinţarea Camerelor de Agricultură, în conformitate cu noua lege votată de către Parlament la sfârşitul sesiunii din anul 1925. Constituirea noilor Camere de agricultură avea o mare importanţă şi din punct de vedere politic, deoarece ele aveau dreptul, conform proiectului de lege electorală, să trimită în Parlament, la nivel naţional, un număr de 6 senatori.

Partidul Naţional, cu toate că avea rezerve asupra legalităţii cu care se vor desfăşura alegerile şi a lacunelor organizării lor, hotăreşte ca organizaţiile sale din ţară să participe.

Ţinându-se cont de pactul politic opoziţional pe care îl avea cu Partidul Ţărănesc, conducerea Partidului Naţional recomandă organizaţiilor sale să colaboreze cu organizaţiile locale ţărăniste şi să depună liste comune. Semnul electoral al alianţei electorale naţional-ţărăniste era coasa şi secera. Organizaţiile locale erau informate că acolo unde nu se ajungea la un acord comun în privinţa semnului electoral, din diferite motive, îl vor stabili împreună, sau dacă nu, „la nevoe” să susţină liste proprii35.

Victoria coaliţiei P.N.-P.Ţ. la alegerile pentru Camerele de Agricultură au dovedit forţa politică a celor două partide şi influenţa lor în rândul electoratului. De asemenea, faptul că liberalii s-au erodat la guvernare. Indicaţia electoratului era clară: după ieşirea liberalilor de la guvernare se aştepta un guvern P.N.-P.Ţ.

Cele două partide aflate în opoziţie au tăcut front comun şi la alegerile comunale din februarie 1926.

Deşi se găseau la sfârşit de mandat, liberalii anunţă, pe neaşteptate, organizarea alegerilor comunale în zilele de 18-19 februarie 192636.

în acest context politic, Delegaţiile Permanente ale P.N. şi P.Ţ s-au întâlnit, în seara zilei de 28 ianuarie 1926, acasă la Iuliu Maniu şi au hotărât să ducă o luptă comună în alegeri. Acordul a fost semnat a doua zi, 29 ianuarie 1926. La el au aderat şi averescanii şi astfel s-a creat un front comun al opoziţiei parlamentare.

Pe data de 30 ianuarie 1926, delegaţii partidelor naţional (Mihai Popovici şi Dumitrescu-Brăila), ţărănesc (Eduard Mirto şi Virgil Madgearu) şi averescan (Octavian Goga şi I. Petrovici) s-au întâlnit şi au discutat condiţiile susţinerii unei singure liste în alegerile comunale. S-au stabilit mijloacele şi tactica electorală. S-au întocmit instrucţiunile care să fie date organizaţiilor judeţene. S-a dat un comunicat presei, în care cele 3 partide se angajează să abroge legea administrativă, înlocuind-o cu alta nouă, să anuleze rezultatele alegerilor, „cari constituesc o provocaţiune a ţării” şi să pedepsească ilegalităţile care se vor săvârşi în alegeri. Recomandă tuturor organizaţiilor judeţene „să-şi dea toate silinţele” şi să întocmească liste comune. S-a înfiinţat o comisie formată din Constantin Argetoianu şi George G. Mironescu (P.N.), V. Madgearu şi E. Mirto (P.Ţ.), Trancu-Iaşi şi Cudalbu (P.P.) pentru a superviza aplicarea în practică a acordului.

33 Patria, nr. 273, 16 decembrie 1922, p. 1 şi nr. 278, 16 decembrie 1922, p. 3.

34 Patria, nr. 277, 22 decembrie 1922, p. 1.

35 Patria, nr. 163, 30 iulie 1925, p. 1.

36 loan Scurtu, Istoria Partidului Naţional Ţărănesc, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1994, p. 40.

178