Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)
Istorie
Activitatea organizaţiei Partidului Naţional Român... datul P.N.R. S-au înregistrat un număr de 3.093 voturi exprimate, din care 18 au fost anulate. Robert Hamon a obţinut 2.504 voturi şi mandatul de deputat, iar Gheorghe Mureşan 1.024 voturi. în momentul validării mandatului în plenul Parlamentului, raportorul Iuliu Moldovan arată că la dosarul alegerii existau două contestaţii. Prima era depusă de I. Finkelstein, care susţinea că a fost pus în imposibilitatte de a-şi depune candidatura, „deoarece nu i s-a pus la dispoziţie listele electorale spre a putea completa declaraţia de candidatură cu numele exact al depunătorilor candidaturii”, iar cea de a doua era depusă de Augustin Mircea, fruntaş P.N.R., care afirmă că „s-ar fi violat secretul votului în favoarea candidatului ales”. Cercetând dosarul alegerii, Secţiunea IV de validare constată că aceasta „s-a efectuat în regulă, contestaţiile ivite fiind neîntemeiate” şi propune senatorilor să valideze mandatul lui Robert Hamon. în circumscripţia electorală Baia Mare, pentru un mandat de senator şi-au depus candidatura 3 fruntaşi politici: Aurel Nistor, Alexiu Pocol şi Carol Szabad. Din cele 4.620 voturi exprimate, candidatul liberal Aurel Nistor a obţinut 2.918 voturi, candidatul P.N.R., Alexiu Pocol 1.360, iar Carol Szabad doar 297 voturi. La dosarul alegerii exista o contestaţie înaintată de senatorul P.N.R. Mihail Gropşian, în care se afirma că a fost încălcat art. 56 din legea electorală pentru Transilvania, prin faptul că s-a întrerupt votarea de la ora 6 după amiază până a doua zi dimineaţa, timp în care, după cum a constatat şi preşedintele secţiei de votare respective, în noaptea de 9 spre 10 martie buletinele albe ale candidatului P.N.R., Alexiu Pocol au fost înlocuite cu cele roşii ale candidatului guvernamental, Aurel Nistor. Contestaţia a fost respinsă. în circumscripţia electorală Satu Mare, au candidat loan C. Mihail (PNL), Ludovic Beitek, Andrei Doboşi (PNR) şi Geza Harcsar. Declaraţia lui Geza Harcsar a fost respinsă pe motiv că nu are 25 alegători, iar Beitek şi Doboşi s-ar fi retras „prin declaraţiuni autentificate”. în aceste condiţii, loan C. Mihail, candidatul guvernamental, a fost declarat ales, conform art. 46 din legea electorală27. în urma numeroaselor abuzuri din campania electorală, a respingerii de candidaturi şi a „furtului de urne”28, reproşat de conducerea P.N.R., preşedintele partidului Iuliu Maniu a înaintat un memoriu de protest regelui Ferdinand, pe data de 12 martie 1922. El sublinia că guvernul liberal „nu s-a sfiit de a se folosi de toate mijloacele imaginabile pentru a teroriza şi corupe alegătorii”. Acuza guvernul că a dat ordonanţe „ilegale şi în directă contrazicere” cu decretul-lege adoptat de guvern. De asemenea, că guvernul a dat „directive” tuturor preşedinţilor de birouri electorale pentru a respinge candidaturile P.N.R. şi întreruperea alegerilor pentru o noapte. Prin aceste măsuri guvernul a dat „în mod intenţionat” ocazia „la fraude şi crime, încurajând în aceasta organele sale”. Acuza transferurile ilegale a sute de funcţionari publici care nu au făcut jocul puterii. De asemenea, că a dezlănţuit „cea mai sălbatecă vânătoare de suflete cu bani şi băuturi, arestări şi bătăi fără număr, arestarea unor candidaţi, împiedecarea propagandei electorale”. în acest context, guvernul liberal a respins candidaturile P.N.R. în 27 circumscripţii electorale din Ardeal şi Banat, avantajând tot atâţia candidaţi liberali, dintre care 7 erau miniştri, ce au rămas fără contracandidaţi şi au fost declaraţi aleşi, conform articolului 46 din legea electorală pentru Ardeal şi Banat, lege după care s-au 27 Desbaterile Senatului, şedinţa din 31 martie 1922, p. 10-11. 28 Nicolae Iorga, O viaţă de om aşa cum a fost, voi IV, Bucureşti, Ed. Minerva, 1981, p. 45; El subliniază că liberalii au câştigat alegerile parlamentare din martie 1922, „numai întrebuinţând mijloace de brutală violenţă, mergând până la acel «furt al urnelor»”. 176
