Sike, Tamás (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale şi medicale 14. (2014)
Szabó Anna - Fenesi Annamária - Macalik Kunigunda: Evaluarea habitatelor de interes comunitar in ariile proejate de peRraul Tur
Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Voi. XIV (2014) Factori de periclitare şi măsuri minime de conservare: Scăderea nivelului apei freatice — din motive naturale (secetă continuă în ani consecutivi) sau antropice (desecare) pot afecta definitiv compoziţia şi structura acestor fitocenoze. Fenomenul de desecare, mai ales dacă este însoţit de perturbări locale (păşunat, lucrări de terasament, depozitare de deşeuri, tăieri în delict) pot accentua expansiunea speciilor invazive lemnoase {Fraxinus penssylvanica, Лсег negundo, Kobinia pseudacacia, Prunus serotind), frecvente în acest tip de habitat: a fost identificat un grad mediu de invazie (2) pe majoritatea suprafeţei acoperite de arinişe (77 ha), iar numai pe 2.5 ha nu au fost observate specii invazive. Datorită suprafeţei restrânse şi stării nefavorabile de conservare, pentru îmbunătăţirea statutului acestui habitat este necesar protecţia calităţii biotopurilor ocupate, prin oprirea oricăror lucrări care pot schimba regimul hidric al solului sau nivelul apei freatice, în interiorul şi într-o zonă tampon de 500 de metri în jurul habitatelor, interzicerii totale a tăierilor cu scop de producţie, promovării regenerării naturale a arborilor şi arbuştilor speciilor autohtoni şi interzicerii stricte a păşunatului în habitat. Pentru reconstrucţia arinişelor este nevoie de eliminarea speciilor invazive şi reconstrucţiei treptate a parcelelor cu compoziţie total sau parţial derivate. 4. Păduri rip ariene cu Quercus robur, Ulmus laevis, Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia de-a lungul râurilor mari Cod Natura 2000: 91F0 Asociaţii vegetale corespunzătoare în sit: Fraxino-Ulmetum Sanda et Popescu 1999 Descrierea habitatului: în condiţii naturale, acest habitat este răspândit pe terasele rar inundate de apă în luncile râurilor. Flora lor este alcătuită mai ales din specii nemorale, europene. Stratul arborilor, cu o închegare de 80- 100% a coronamentului, este compus din două etaje, unul superior alcătuit din Quercus robur, Fraxinus angustifolia, Ulmus laevis şi Ulmus minor. Speciile însoţitoare, sporadic întâlnite, sunt Ti ha (Tilia tomentosa, T. cordata), Carpinus betulus, foarte rar Populus alba şi P. nigra. Există şi un etaj inferior alcătuit din Acer campestre, Malus sylvestris, Pyrus pyraster, Acer tataricum. Stratul ierburilor şi subarbuştilor poate fi variat cu dominarea speciilor Rubus caesius, Galium aparine, Aegopodium podagraria, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Circaea lutetiana, Dactylis polygama, Fupatorium canabinum, Festuca gigantea, Geranium phaeum, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Geum urbanum, Impatiens noli-tangere, lysimachia nummularia, Physalis alkekengi, Polygonatum latifolium, Salvia glutinös a, Solanum dulcamara, і Іоіа odorata, ]А. reichenbachiana. Mărimea actuală şi starea de conservare în sit: Au fost identificate 34 poligoane de păduri ripariene cu stejar şi frasin, însumând 533,61 hectare: în Pădurile Ristic şi Porumbeşti, Dimaşag şi Văgăşel 11
