Sike, Tamás (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale şi medicale 14. (2014)

Szabó Anna - Fenesi Annamária - Macalik Kunigunda: Evaluarea habitatelor de interes comunitar in ariile proejate de peRraul Tur

Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele NaturiiVoi. XIV (2014) plantaţie, decât cele caracteristice făgetelor (plantaţii cu procent ridicat de Acer pseudoplatanus, Tilia sp. sau Robinia pseudoacada, Querem rubra), tăieri în delict, depozitare de deşeuri, dezvoltarea excesivă a reţelei de drumuri forestiere în păduri, păşunatul cu oi (pădurea Mujdeni şi parcele din Muntele Pustiu) urmat de distrugerea stratului de regenerare (seminţiş) şi cel ierbos şi eutrofizare accentuată a solului. Pentru a asigura menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare, este necesar monitorizarea modului în care se execută lucrările silvice, menţinerea speciilor autohtone de amestec, mai ales în cenozele cu fag şi carpen (Sorbus torminalis, Tilia sp., Fraxinus excelsior), dar fără ca acestea să ajungă la o acoperire de peste 30- 40% (problemă mai ales în cazul carpenului şi speciilor de tei). Menţinerea compoziţiei specifice naturale în arboret, subarboret şi strat ierbaceu — este necesar ajustarea mărimii ochiurilor de tăiere la capacitatea de răspândire a speciilor caracteristice din stratul ierbos. 2. Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Cod Natura 2000: 9170 Acest habitat - conform definiţiei date de Doniţă şi colab. (2005) - nu a fost regăsit în sit, dar este menţionat în formularul standard. 3. Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior Cod Natura 2000: 91E0* Asociaţii vegetale corespunzătoare în sit: Caria bri^oidis-Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953 Caria remotae-Fraxinetum Koch ex Faber 1936 Descrierea habitatului: Sunt păduri de luncă, răspândite pe suprafeţe mici, în sit găsim mai ales cenoze tinere. Au coronament format dintr-un singur etaj: Alnus glutinosa însoţit de Fraxinus angustifolia, mai rar F. excelsior, Ulmus laevis. Dacă este strat inferior, este format din specii de sălcii (Salix fragilis, S. alba) şi Acer campestre. Stratul arbustiv este frecvent la cenozele mature, format din Frangula alnus, Viburnum opulus, Salix cinerea, Sambucus nigra. Stratul ierbos este alcătuit din specii hidro- şi higrofile, cum ar fi specii de Carex, Iris pseudacorus, Alisma plantago­­aquatica, Caltha palustris, Galium palustre, Polygonum hydropiper, P. mite, Peucedanum palustre, Stellaria aquatica. Plabitatul are o valoare conservativă foarte ridicată, mai ales dacă este colorat de specii rare cum ar fi Hottonia palustris sau Thelypteris palustris. Mărimea actuală şi starea de conservare în sit: In cursul cartării habitatelor au fost identificate 15 locaţii cu această fitocenoză, pe o suprafaţă totală doar de 133,45 ha (iniţial habitatul apare cu o suprafaţă de peste 600 ha în formularul standard al sitului). Distribuţia petelor este insulară, ceea ce îngreunează protecţia lor eficientă. Cenoze aflate în stare foarte bună de conservare şi naturalitate superioară (5) nu au fost identificate, majoritatea parcelelor fiind de o naturalitate bună (58,3 ha) sau medie (39,4 ha). 10

Next

/
Thumbnails
Contents