Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 30/2. (2014)

Istorie

Viorel Ciubotă

mod curent. Aşa este cazul parohiei Pişcari care trimite, printre altele, şi un Minei manuscris în limba română, copiat între anii 1703 - 1714 şi pe care sigur îl mai foloseau în timpul slujbelor32.

Mai multă lumină ne aduce, în privinţa ordinului lui Bacsinszky, o însemnare de pe un Minei slavon, datând din secolul al XVI-lea, care ne arată destul de clar că nu se mai folosea în slujbă: „Această carte a fost găsită la biserica din Supura de Sus, deoarece biserica nu avea nici o nevoie iar potrivit poruncii vicarului foraneu al nobilului comitat Satu Mare, preacinstitul Kovács György, această jumătate de carte să nu rămână de izbelişte, potrivit poruncii am dus-oîn 1781 în 16 septembrie la casa Bibliei (biblioteca episcopală n.n.). Magyar Todor parohul dinSupuru de Sus”33.

însemnarea este un argument solid în favoarea faptului că în bisericile din Transilvania limba română era atotstăpânitoare, limba slavonă fiind înlocuită de mult. Probabil că preotul Magyar Todor nici nu mai ştia slavoneşte pentru că nu şi-a dat seama că manuscrisul era complet: „această jumătate de carte să nu rămână de izbelişte”34. Sau poate că a încercat în acest mod să-i liniştească pe credincioşi, diminuând valoarea manuscrisului?

După cum aminteam, din parohii au fost adunate atât manuscrisele, cât şi cărţile vechi (indiferent de limba în care au fost scrise). Probabil că în condiţiile deschiderii mai multor tipografii ecleziastice care tipăreau cărţi conforme religiei greco-catolice, episcopul a urmărit să strângă din parohii exemplarele provenite din mediul ortodox? Afirmaţia este însă contrazisă de faptul că în bibliotecă au intrat şi lucrări apărute la Blaj în limba română.

Mai menţionăm că acţiunea de colectare a continuat şi în secolele următoare. Cel mai frumos manuscris ajunge în bibliotecă în anul 1826 după cum rezultă dintr-o însemnare aflată la fila l35. La sfârşitul veacului al XIX-lea acţiona în Maramureş preotul Mihail Melles care strângea rarităţi din parohiile maramureşene şi le preda Bibliotecii episcopale. în primii 20 de ani ai veacului al XX-lea activează preotul şi protopopul Musztyanovits János Szidor, care aplica o ştampilă cu datele personale pe cărţile şi manuscrisele predate la Biblioteca episcopală36.

Cele mai rare cărţi şi manuscrise au fost luate din localitatea Şindreşti, situată în apropiere de Baia Mare (astăzi judeţul Maramureş). Primul este un Minei pe lunile septembrie - ianuarie care este datat într-o însemnare marginală în anul 1500 (A scris în Pleaşcena în anul lui Dumnezeu 1500”)37. La fila 1 există o însemnare marginală, „Mineia 9. An 1500”, care probabil trebuie interpretată în sensul că acesta reprezintă a noua carte luată de la parohia Şindreşti38. Printre cărţile luate se numără şi exemplarul ultrararisim al Tetraevangheliarului slavon, tipărit la Sibiu în anul 1546.

Menţionăm că în Biblioteca Universităţii Naţionale din Ujgorod se păstrează astăzi doar aceste trei exemplare care au aparţinut parohiei Şindreşti. Nu am avut decât un acces parţial la colecţiile Muzeului Regional din Transcarpatia unde, printre cele 215 cărţi şi manuscrise păstrate, o parte provin din Biblioteca Episcopiei greco-catolice de Mukacevo, existând posibilitatea găsirii şi a unui alt manuscris sau tipărituri provenind din localitatea amintită mai sus39.

Revenind la localitatea Şindreşti menţionăm că din anul 1751 se păstrează o descriere a parohiei efectuată cu prilejul vizitaţiei canonice făcute de episcopul Mihail Olszavszky în comitatul Satu Mare în anul 1751. Exista preot în persoana lui Ştefan Poduţ, sfinţit şi numit în această parohie de episcopul Mihail Olszavszky, deci cândva după anul 1743 când acesta devine episcop40.

în Şindreşti parohia nu avea nici un fel de avere (casă, pământ). La fel şi cantorul care se ocupa şi de şcoală. în sat trăiau 43 de locuitori apţi să se mărturisească (adică aveau peste 8 ani) şi 12 „oaspeţi”

32 Cf. Gabriel Ştrempel, Viorel Ciubotă, Liuba Horvat, Anastasia Veheş, Manuscrise slavone şi româneşti din Biblioteca Universităţii Naţionale din Ujgorod: catalog, Satu Mare, 2012, p. 86 - 88.

33 Ibidem, p. 60.

34 Ibidem.

35 Ibidem, p. 10.

36 Ibidem, p. 11.

37 Manuscrise slavone.....p. 49.

38 Ibidem. Menţionăm, de asemenea, şi un Octoih manuscris datând din veacul al XVI-lea şi provenind tot din Şindreşti. Ibidem, p. 116- 117.

39 Informaţie primită de la d-na Tatiana Şevnina, muzeografia Muzeul Regional din Ujgorod.

40 Viorel Ciubotă, Vasile Rus, Irina Liuba Horvat, Mihai Misiuk, Serghei Vesvarko, Turuckó Sándor, Episcopia greco - catolică de Mukacevo. Documente II, Satu Mare, 2012, p. 6.

16