Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 30/2. (2014)

Istorie

Tetraevangheliarul slavon de la 1546...

Huttman17, Pavel Binder18, Livia Bacâru19, Virgil Molin20, Alexandru Mareş21 ş.a.

Mai trebuie menţionat că un istoric de dimensiunea lui P. P. Panaitescu, care publica cam în aceeaşi epocă două dintre studiile sale fundamentale22, nu era de acord cu existenţa unei tipografii la Sibiu, considerându-1 pe Filip Moldoveanul doar un simplu colportor de cărţi.

Tot în această perioadă apar diverse studii în Ungaria23 şi un catalog al manuscriselor şi cărţilor tipărite aflate în Biblioteca de la Ujgorod, din Uniunea Sovietică. Autorul maghiar îl considera pe Filip Moldoveanul ca un om erudit, cunoscător a cel puţin 3 limbi: română, slavă şi germană, documentele contemporane numindu-1 „magister”, ceea ce denotă cultura sa deosebită24.

în anul 1961 apărea la Ujgorod un catalog al manuscriselor şi cărţilor tipărite aflate la Biblioteca Universităţii de Stat şi care în afară de câteva cazuri (lucrări cu semnificaţie în istoria Rusiei) cuprindea doar o descriere sumară a lucrărilor (dimensiuni, datare etc.) cu multe greşeli şi informaţii incomplete25. Mai menţionăm că el nu publică deloc însemnările marginale în limba română. Catalogul este aproape necunoscut în România.

Astăzi literatura de specialitate acceptă existenţa indubitabilă a tipografiei de la Sibiu precum şi a lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român din Transilvania. Vom cita doar două dintre ultimele contribuţii în domeniu. Prima aparţine lui Alexandru Mareş, reprezentând o culegere de studii consacrate culturii româneşti vechi26. Al doilea istoric pe care-1 amintim este loan Aurel Pop, care, într-una dintre ultimele sale contribuţii, vorbeşte şi despre Filip Moldoveanul şi contribuţia lui la tiparul românesc şi slavon27.

Revenind la exemplarul Tetraevangheliarului din 1546, aflat în Biblioteca Universităţii Naţionale din Ujgorod, vom încerca în rândurile următoare să elucidăm modul cum a ajuns în Ujgorod.

încă de la venirea sa în fruntea eparhiei greco-catolice de Mukacevo în anul 1772, marele episcop Andrei Bacsinszky (1732 - 1809)28 a căutat, printre alte multe iniţiative culturale, să creeze la episcopie, care se mută în anul 1778 la Ujgorod, o bibliotecă, care porneşte de la circa 300 de volume în 1772 ajungând la peste 9000 de volume în anul morţii sale29, din care 41 erau incunabule, astăzi păstrându-se încă 24 de exemplare (cel mai vechi datând din anul 1466)30. Una dintre căile de a-şi îmbogăţi biblioteca a fost şi aceea de a ordona trimiterea la Ujgorod a cărţilor şi manuscriselor aflate la unele din cele peste 730 de parohii câte avea episcopia în epocă31. Din păcate, nu am găsit ordinul episcopului ca să ne putem da seama ce cărţi şi manuscrise au fost cerute.

Dar este fără discuţie că unele dintre parohii au trimis la bibliotecă manuscrise şi cărţi care nu se mai foloseau în slujbă. Altele, în schimb, şi-au trimis chiar şi cărţi şi manuscrise pe care le foloseau în

17 Arnold Huttman, Pavel Binder, Contribuţii la biografia lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român, în „Limbă şi literatură”, 16, 1968, p. 145 - 169.

18 Ibidem.

19 Livia Bacâru, Valoarea documentară a filigranelor, cu privire specială asupra cărţilor româneşti tipărite în secolul al XVI-lea, în „Studii şi cercetări de documentare şi bibliografie”, 3,1965, p. 273 - 288 + tabele.

20 Virgil Molin, Ilustraţia în vechea carte românească, în „Biserica ortodoxă română”, nr. 7-8, anul LXXVIII, iulie - august 1960, p. 683 -719.

21 Alexandru Mareş, Observaţii cu privire la Evangheliarul din Petersburg, în „Limba română”, XVI, 1967, nr. 1, p. 65-75.

22 P.P. Panaitescu, începuturile scrisului în limba română. Noi contribuţii, în „Studii şi cercetări de bibliologie”, 5,1963, p. 112.

23 Ferenc Hervay, L'imprimerie du maître Philippe de Nagyszeben et les premiers livres en langue roumaine, in „Magyar Könyvszemle”, nr. 2, anul 81, apr. - iun. 1965, p.; Idem, L'imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siede, in „Magyar Könyvszemle”, nr. 3, anul 81, iul. - sept. 1965.

24 Ferenc Hervay, L’imprimerie du maître Philippe de Nagyszeben et les premiers livres en langue roumaine, in „Magyar Könyvszemle”, anul 81, nr. 2, apr. - iun. 1965.

25 V. L. Mikitas, Davni rukopisi і Starodruki opis і katalog, Ujgorod, 1961. Despre Tetraevangheliar scrie că are numărul de inventar 69D şi datează din anul 1546, fiind opera lui Filip Moldoveanul, având 289 de file şi dimensiunile de 19,5 x 29,5 cm., op. cit., p. 51.

26 Alexandru Mareş, Scriere şi cultură românească veche, Bucureşti, 2005, p. 259.

27 loan Aurel Pop, Biserică, societate şi cultură în Transilvania secolului al XVI-lea între acceptare şi excludere, Bucureşti, 2012,

p. 88.

28 Igor Zadorojni, Episcop Andrii Bacinskii epistolarnii spadşcinii. Do 270 - riciia vid dnia narodjennia, Mukacevo, 2002.

29 Arhiva de Stat a regiunii Transcarpatia, fond 151, opis 5, inv. 271.

30 Iurii M. Sak, Inkunabuli biblioteki Ujgorodskovo derjanovo universitetu, Ujgorod, 1974.

31 István Udvari, Ruszinok a XVIII, században. Történelmi és művelődéstörténeti tanulmányok, Ediţia a Il-a, Nyíregyháza, 1994, p. 73.

15