Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

Din august 1886 a condus parohia din Negreşti Oaş până la sfârşitul vieţii. Dar iată cum este descrisă sosirea şi slujirea lui în parohie de către unul dintre succesorii săi, preot ortodox, în parohia Negreşti: „preot de vastă cultură, provenit din şcolile teologice ale Blajului (sic!), care conduce şi împlineşte sarcinile duhovniceşti ale parohiei până la moartea sa[...]”17.

S-a numărat printre memorandiştii sătmăreni, fiind şi el prezent în delegaţia românească de la Viena18. Trecând apoi, de la lupta pentru idealul naţional la împlinirea acestuia, notăm faptul că părintele Atanasie Demian a fost ales delegat de drept la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. In aprilie 1919a fost urmărit de gardiştii lui Kun Béla, pe motiv că a intervenit la Consiliul Naţional Român din Baia Mare pentru a salva comuna de soldaţi. A stat ascuns prin poduri de grajduri, luând chiar calea codrului, până la venirea armatei române19.

Căsătoria soţilor Demian a fost binecuvântată cu naşterea copiilor: Maria Marta (n. 1876 la Gherţa Mică), fetiţă căreia naşi i-au fost ep. Mihail Pavel şi Cecilia Bud (soţia lui Tit Bud, născută şi ea într-o mare familie preoţească sătmăreană, Szabó), amândoi prin reprezentanţi; Iosif (n. 1878 la Negreşti, paroh şi protopop onorar); Titus Celestin (profesor şi preot greco-catolic); Cecil (1882, paroh şi protopop la Negreşti); Maria Ludovica (1885-1887), Maria Eufrosia (n. 22 aug. 188620, soţia preotului Gheorghe Anderco din Bixad, a decedat în 3 sept. 1968); Maria Melania (22 aprilie 1888-m. 1889)21, Marioara Ana (1890), Maria Gabriela Elena Eleonora (1893-1944), Dumitru Vasile (1895, decedat în acelaşi an) şi Irina Tecla (1897).

A deţinut funcţia de protopop onorar din 1919, a fost asesor consistorial, membru al Exactoratului diecezan şi arhidiacon onorar, de asemenea, documentele vremii precizează că avea o vastă cultură. A trecut la cele veşnice în 2 aprilie (24 mai după o altă sursă) 1923 la Negreşti.

Nu ne îndepărtăm încă de părintele Andrei Demian, pentru că în cele ce urmează vom vorbi despre un al doilea fiu al său care dorea să urmeze cariera preoţească, Pavel. Şi el s-a născut în Şişeşti, la 26 februarie 1854. Era student în anul I la teologie când a trecut la cele veşnice, la 1 noiembrie 1873 în Negreşti, umplând de tristeţe inimile celor dragi. In acel an o epidemie de holeră a făcut multe victime în rândurile oşenilor, cauza morţii lui Pavel fiind însă, după cum înregistrează registrul parohial, „vărsatul sângelui”. A fost înmormântat lângă biserica din Negreşti de un sobor de şapte preoţi22.

Strict cronologic vorbind, primul dintre băieţii părintelui Atanasie Demian, care i-a călcat pe urme, îmbrăţişând misiunea preoţească, a fost Iosif Andrei sen. S-a născut în 23 septembrie 1878 la Negreşti23. Iată deci puternica legătură cu Andrei Demian, „întemeietorul” familiei preoţeşti Demian, dar şi cu Negreştiul, căci tatăl copilului era profesor la Gherla în anul naşterii lui Iosif Andrei.

In primele două clase gimnaziale a studiat la Liceul de Stat din Baia Mare, fiind coleg cu viitorul preot greco-catolic Alexandru Băban, şi cu viitorii profesori Gavril Barbul (la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare) şi Vasile Lohan (întâiul director român al Liceului „Mihai Eminescu” din Satu Mare, apoi profesor la Lugoj, după ce înainte de Marea Unire avusese catedră la Scghedin)24. A studiat apoi la Liceul premonstratenşilor din Oradea25, începând din clasa IlI-a gimnazială până în

Viorel Câmpean

17 Istoriculparohiei Negreşti, p. 9.

18 Vasile Iuga de Sălişte, Oameni de seatnă ai Maramureşului. Dicţionar 1700-2010, Cluj-Napoca, 2011, p. 366.

19 Grigore N. Popescu, Preoţimea română şi întregirea neamului — temniţe şi lagăre, Bucureşti, 1940, p. 246; Doru Radosav, Viorel Ciubotă, 1918 înSătmar, Cluj-Napoca, 1996, p. 174.

2n D.J.A.N. Satu Mare, Colecţia 'Registrelor de stare civilă şi parohiale, dosar 1010.

21 Ibidem.

22 Ibidem, dosar 1023.

23 Ibidem, dosar 1008.

24 A Nagybányai Állami Főgimnázium Értesítője 1889-1890 Tanévről (Anuarul Uceului de Stat din Raia Mare), Nagybányán, Baia Mare, 1890, pp. 106-107; ^4 Nagybányai Állami Főgimnázium Értesítője 1890-1891 Tanévről (AnuarulUceului de Stat din Baia Mare), Nagybányán, Baia Mare, 1891, p. 77-78.

25 A Jázsóvári Premontrei Kanonokrend Nagyváradi Főgymnasiumának (Anuarul Gimnaziului Superior aparţinător ordinului premonstratenşilor Oradea) 1891/1892, p. 160; 1892/1893, p. 116; 1893/1894, p. 119; 1894/12895, p. 166; 1895/1896, p.

62