Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

Familia Fémtan...

clasa IlI-a liceală, ultimul an liceal absolvindu-1 la Beiuş în 1897. Dintre colegii avuţi în acest ultim an îi amintim pe av. Coriolan Şter, dr. în drept Victor Bolchiş şi pe viitorii preoţi greco-catolici: loan Aluaşiu, Vasile Băşti, Petru Herczeg, Victor Bruchental, Constantin Pavel, Victor Mărcuş26.

Aidoma tatălui său, şi el a urmat teologia la Seminarul central din Budapesta, între anii 1897-190027. S-a căsătorit cu Irma Irina Rákóczi, „magistră poştală”, fiica unui notar romano-catolic din zona Szabolcs. A fost hirotonit în 1903.

O perioadă a funcţionat ca profesor la Preparandia din Gherla, probabil până la preluarea administrării unei parohii. Care parohie va fi Băbăşeştiul, părintele Iosif slujind acolo între anii 1905 şi 1914. A reuşit să ducă la bun sfârşit terminarea construcţiei actualei biserici de zid din Băbăşeşti, cu hramul „Sf. Dumitru”, ale cărei lucrări fuseseră începute în timpul slujirii părintelui Alexandru Pop. De asemenea, în timpul cât a slujit la Băbăşeşti părintele Iosif Demian, au fost construite iconostasul, băncile precum şi pardoseala28. Anexăm de altfel, imaginea cu ctitoria din Băbăşeşti a părintelui Iosif Demian.

Era mândru de faptul că fusese profesor, cât a fost paroh la Băbăşeşti amintind această chestiune în fiecare consemnare din registrele de stare civilă. Acest lucru îl găsim însemnat şi pe un Strastnic, tipărit în Blaj la 1817. Astfel, pe fila de gardă este notat: „Această sf. Carte a cumpărat-o M. Petru Doboşi, preotul Medieşului Aurit, pe sama sf. Beserici din Băbăşeşti. Anul 1912, fiind preot local Iosif Demian, licenţiat în teologie, fost profjesor] prepfarandial], notfar (protopopesc)]”29. Dar, urmărind şematismele vremii, observăm că şi aceste documente oficiale precizează faptul că preotul Iosif Demian era „licenţiat în Sffânta] Teologie”.

De altfel, a fost mereu apreciat pentru erudiţia sa în dieceză, în 1929 făcând parte din comisia care a lucrat la revizuirea cărţilor liturgice30.

în 1914 era paroh la Firiza (azi cartier al municipiului Baia Mare) şi filiile Blidar şi Valea Neagră. Ar fi interesant de făcut o comparaţie între cele două parohii, Băbăşeşti şi Firiza. Ne ajută Şematismul din anul efectuării transferului. în 1914 Băbăşeştiul, considerată o „comună mică”, număra 516 suflete greco-catolice, pe când Firiza, împreună cu filiile Blidari şi Valea Neagră număra 2315 suflete greco-catolice, deci o cifră mult mai impresionantă31. Hotărârea de a pleca la Firiza a părintelui a fost deci foarte de înţeles.

în perioada Marii Uniri a condus Consiliul Naţional Român din localitate, îngrijindu-se de instalarea noilor autorităţi şi de bunul mers al treburilor32.

Din februarie 1925 a slujit ca paroh la Călineşti, în judeţul Satu Mare. în acel an Firiza avea în componenţă 2759 de credincioşi greco-catolici. în comparaţie, Călineştiul număra doar 2000 de suflete. Dar, trebuie să ţinem seama şi de faptul că părintele Iosif Demian se întorcea acasă: fratele său Cecil era protopop la Negreşti, locul unde copilăriseră copiii familiei Demian, şi de care erau atât de legaţi33. Nu peste mulţi ani fratele Titus va sluji la Trip, iar fiul lui Iosif Andrei, Iosif jun., după o perioadă de slujire la Medieşu Aurit, ajunge paroh tot în părţile oşeneşti, la Gherţa Mică.

Cel puţin din anul 1925 părintele Iosif sen. deţinea deja titlul de arhidiacon onorar, cumulând şi funcţia de asesor ordinar al districtului Ţara Oaşului. Din 1926 a fost cooptat în rândul asesorilor consistoriali.

204, Nagyvárad [Oradea],

26 Programa Gimnaziului Superior Gr. Cat. şi a Şcoaielor Elementare din Beinşipre anul şcolastic 1896-1897, Beiuş, 1897, p. 154; Constantin Pavel, op. dt., p. 253.

27 Cornel Sigmirean, op. dt., p. 349.

28 Istoricul parohiei Băbăşeşti, întocmit de pr. Florea Coteţ, 1972, p. 2, 3.

29 Elena Bărnuţiu, Carte românească veche în colecţii sătmărene, Satu Mare, 1998, p. 300.

30 Păstorul sufletesc, Lugoj, nr. 14 (132), 1929.

31 Şematismul Veneratului Cler al Diecezei greco-catolice Române de Gherla pe anul 1914, Gherla, 1914, pp. 237, 243.

32 *** Maramureşenii în lupta pentru libertate şi unitate naţională: Documente. 1848-1918, Bucureşti, 1981, pp. 370, 377.

33 Şematismul Veneratului Cler Român Unit al Diecezei de Gherla pe anul 1925. De la înfiinţarea Episcopiei anul 72. Dela Sfânta Unire a românilor cu biserica Apostolică a Romei anul 225, Gherla, 1925, pp. 57, 60.

63