Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

Familia Dem ian...

lista abonaţilor sătmăreni din acel an că părintele era protopop al districtului Baia Sprie8.

A fost instalat la Negreşti, ca paroh şi protopop, la data de 6 mai 1866. Mutarea aceasta venea ca o recompensă şi când repetăm această afirmaţie nu ne bazăm pe comparaţia între condiţiile din cele două parohii, pentru că în anul 1867, imediat deci după ajungerea părintelui în noua parohie, Şişeştiul număra, împreună cu filiile, 1734 de credincioşi, pe când Negreştiul singur număra 1850 de enoriaşi greco-catolici. Dar, bănuim că erau mult mai bune condiţiile de trai, în orice caz Andrei Demian venea la o parohie care îşi construise în anii premergători revoluţiei paşoptiste o frumoasă biserică de zid, şi prin truda celui care avea să devină vicarul loan Anderco-Homorodanu9.

Pe timpul slujirii la Negreşti părintele Andrei Demian a deţinut şi funcţiile de asesor consistorial şi vice-arhidiacon surogat emerit, iar din 1877 apare în documente cu titlul de vice-arhidiacon emerit al Băii Sprii, semn al preţuirii de care se bucura din partea conducerii episcopiei, ţinându-se seama de anii petrecuţi la Şişeşti.

A păstorit până la repausare la Negreşti (până în 1880 a slujit cu consecvenţă, după aceea, probabil, a fost mai mult bolnav). A fost suplinit uneori de către unul dintre ginerii săi, pr. Emanuil Pop, care funcţiona şi ca director al şcolii confesionale şi cantor la biserica din localitate. A trecut la cele veşnice în 22 septembrie 188110 11, fiind înmormântat lângă biserica din Negreşti.

Cel mai cunoscut dintre băieţii părintelui Andrei a fost Atanasie, a cărui succintă biografie este prezentată de altfel într-unul din dicţionarele de personalităţi sătmărene, precum şi în monografia localităţii Negreşti". Născut în 1846 la Şişeşti, după cum am precizat, Atanasie şi-a efectuat prima parte a studiilor la Baia Mare, a absolvit liceul la Beiuş în 1864, fiind coleg de clasă cu viitorii preoţi greco-catolici Petru Anderco, Demetriu Coroian jun., Andrei Covaci sau cu avocatul sălăjan Florian Codan12.

A urmat apoi teologia la Seminarul Regesc din Pesta, între anii 1864-186813. După terminarea studiilor se va muta la Gherla, aşa cum vom vedea. A fost hirotonit în 1874, după căsătoria cu Aloisia Ludovica Bud (născută la 1853 în Vişeu de Mijloc, fiica preotului loan Bud şi a Teklei Berger, orfană de ambii părinţi la data căsătoriei, decedată la 25 ianuarie 1924). O legătură puternică a existat între familia Demian şi cel care avea să ajungă vicarul Maramureşului, reputatul folclorist Tit Bud, frate cu soţia lui Atanasie Demian.

Vreme de 18 ani Atanasie Demian a funcţionat ca profesor secundar la Gherla, dobândind gradul de „profesor emerit de sfânta teologie”. A predat istoria şi dreptul bisericesc, având, totodată, şi funcţiile de examinator prosinodal, consilier al Tribunalului Matrimonial, membru al Exactoratului diecezan. A fost primul profesor de pedagogie la Preparandia din Gherla14. Implicarea lui nu a fost formală, dovadă fiind faptul că o perioadă a deţinut funcţia de conducător al Societăţii de lectură „Alexi-Şincai”15. Societăţii îi fuseseră puse bazele în 9 noiembrie 1869, şedinţa de deschidere având loc în data de 1 ianuarie 187016.

8 Foaie pentru minte, inimă şi literatură, XXV, nr. 46, 31 decembrie 1862.

9 Şiematismulu Veneratului Cleru a nou înfiinţatei diecese a Gherleipre anulu dela Christosu 1867, Gherla, 1867, p. 183, 188.

10 Schematismus Venerabilis Cleri Dioecesis S^amosujvárensisgraeci ritus catbolicorumpro anno a Christo nato 1882, Gherla, 1882, p. 257.

11 *** Negreşti-Oaş. Trecut şi prezent, Cluj-Napoca, 2012, p. 69, 217-218; Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, Oameni din Sătmar, Satu Mare, 2000, p. 78-79.

12 Constantin Pavel, fcoaiele din Beiuş. 1828-1928. Cu o privire asupra trecutului 'Românilor din Bihor, Beiuş, 1928, p. 181.

13 Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi Banat în epoca modernă, Cluj-Napoca, 2000, p. 344.

14 Gheorghe Breharu, Biserica Română Unită, Greco-Catolică din Gherla şi contribuţia sa la emanciparea social-culturală şi afirmarea naţională a poporului român, Cluj-Napoca, 2004, p. 70, 88.

15 Familia, Budapesta, an XIII, nr. 25, 19 iunie/1 iulie 1877, pp. 299-300.

16 Eugenia Glodariu, Asociaţiile culturale ale tineretului studios român din monarhia habsburgică. 1860-1918, Cluj-Napoca, 1998, p. 101.

61