Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)
Istoria culturii
Menora. Astăzi stemă a Israelului', menora sau candelabrul cu şapte braţe2 este unul dintre cele mai importante simboluri ale evreilor, având profunde semnificaţii religioase. Acest obiect de cult a fost confecţionat de evrei înaintea construirii Templului din Ierusalim3 şi este prezent în desfăşurarea celor mai multe ritualuri religioase evreieşti. Prima sa menţiune este legată de faptul că lui Moise i se spune să facă un candelabru cu şapte braţe, Biblia4 făcând o descriere foarte detaliată a obiectului: făcut dintr-un talant de aur curat, bătut, cu picior şi câte trei braţe de o parte şi de alta a axului central, cu mucări şi cenuşare, fiindu-i precizate şi ornamentele de forma florii de migdal şi gămălioare. Pentru că Moise nu a înţeles instrucţiunile primite, i s-a arătat o menoră din foc, fiind descrisă ca un sfeşnic asemeni chipului celui ce s-a arătat pe munte. O altă menţiune biblică se referă la sfeşnicele pe care le-a făcut regele Solomon pentru Templu5. Acestea au dispărut probabil în timpul distrugerii primului Templu6, întrucât Biblia nu mai face referiri la ele, doar pomeneşte de lucrurile furate de babilonieni. Se presupune că au fost topite. S-a avansat şi probabilitatea că în al doilea Templu să fi fost doar un candelabru7. Acesta, făcut tot după modelul lui Moise, a fost luat de Antiochus Epiphanes. Evreii nu puteau accepta lipsa menorei din Templu. Macabeii au recucerit Ierusalimul şi forţaţi de împrejurări au improvizat o candelă din suliţe îmbrăcate cu cositor, le-au unit şi au fixat în ele lămpi, apoi le-au umplut cu uleiul pe care l-au găsit şi au reaprins luminile. Folosirea fierului din arme pentru confecţionarea menorei le era nesuferită evreilor, aşa că au făcut ulterior o menoră de argint apoi una de aur8. Prima reprezentare efectivă, cunoscută, apare pe monedele lui Antigonus Mattathias ultimul rege din dinastia haşmoneilor9. O formă neobişnuită a menorei este cea de pe arcul lui Titus, luat ca pradă de război al cărei piedestal are o formă greoaie, hexagonală, în două trepte, nespecifică artei evreieşti10. A fost remarcată lipsa de unitate stilistică între baza şi capul candelabrului, baza este mult mai ieşită din proporţii faţă de ceea ce susţine, iar braţele cresc din trunchi nefiresc. După cum se ştie, artei romanice îi este specifică reprezentarea imaginii în mod realist", neidealizată, deci firesc ar fi ca reprezentarea să fie cea reală. In orice caz, candela adusă din Templul din Ierusalim, ca pradă de război, a fost cel mai impresionant dintre obiectele care au fost purtate pe străzile Romei pentru a fi arătate. In cele mai multe reprezentări menora se sprijină pe un trepied al cărui picioare pot fi reprezentate în forma labelor de leu12. Ciudat este că deşi acest model de pe Arcul lui Titus — arcus septem lucernarum - a fost plasat în mijlocul lumii creştine, Roma, unul din cele mai frecventate locuri ale creştinilor, modelul său nu a fost răspândit de iconografia creştină. Menora, într-o altă accepţiune, este un simbol al reprezentării arborelui babilonian al lumii13. 1 11 1 Nadia Badrus, „Două simboluri identitare evreieşti: menora şi maghen David”, în Istorie fi tradiţie în spaţiul românesc, VI, ULB, Sibiu, 2006, p. 91. 2 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, voi. II, p. 223, ...simbol cosmic; i s-au dat tot atâtea braţe câte planete sunt, laolaltă cu soarele. După Philon sfeşnicul este imitaţia terestră a sferei cereşti arhetipale. 3 Biblia sau Sfânta scriptură, Bucureşti, 2001, Exod 35:14. 4 Ibidem, Exodul 25: 31-40. 5 Ibidem, I Regi 7: 49, ...sfeşnicele de aur curat, cinci la dreapta şi cinci la stânga, înaintea Docului prea sfânt, cu florile, candelabrele şi mucările de aur... 6 Daniel Sperber, History of The menorah, http://jewishideasdaily.com/docLib/20091207_sperber.pdf.pdf, p. 136. 7 Ibidem, p. 137. 8 Ibidem, p. 139. 9 Ibidem, p. 140. 10 Ibidem, p. 144. 11 Élie Faure, Istoria artei. Arta antică, Bucureşti, 1988, p. 197, ...Nici o convenţie, dar şi nici un fel de fantezie. ... modelul este urmărit trăsătură cu trăsătură... Cioplitorul în marmură este atent, sârguincios, cinstit...” 12 N. Badrus, op cit., p. 92. 13 Chevalier Gheerbrant, op. át., p. 223-224. Felicia Grigorescu 224
