Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)
Istorie
Bisericii Ortodoxe Române numindu-le preot pe loan Suslov, venit tot din Basarabia”14. Datorită revenirii la ortodoxie, credincioşii români din Verişmort, la fel ca cei din Remeţi, „au fost trataţi cu asprime, uneori batjocoriţi de funcţionarii administrativi <<uniţi>> din Maramureş, ... dar nimic n-a putut clătina hotărârea lor de a rămâne în credinţa ortodoxă”. în anul 1923, pe tabelele celor trecuţi la ortodocşi, erau înscrişi 260 de credincioşi. 3. Valea Izei şi Vişeului. Prin activitatea susţinută a preotului Codrea Nuţu, au revenit la credinţa ortodoxă mulţi credincioşi greco-catolici din satele de pe valea Izei şi a Vişeului, înfiinţând mai multe parohii ortodoxe: Parohia Ortodoxă Fereşti - înfiinţată în anul 1924; Parohia Ortodoxă Corneşti - înfiinţată în anul 1925; Parohia Ortodoxă Borşa Poiana - înfiinţată în anul 1925; Parohia Ortodoxă Borşa Gară - înfiinţată în anul 1929; Parohia Ortodoxă Vişeul de Jos - înfiinţată în anul 1930; Parohiile Ortodoxe din Cuhea, Vişeul de Sus şi Poienile de sub Munte - înfiinţate în anul 1931; Parohia Ortodoxă din Sarasău - înfiinţată în anul 1935, cu un număr de 766 credincioşi; Parohiile Ortodoxe din Sighet şi Ocna Şugatag - înfiinţate în anul 1936. în perioada 1924-1936 au revenit de la greco-catolicism la ortodoxie numeroşi credincioşi: Remeţi - 590 credincioşi; Verişmort - 540 credincioşi; Valea Porcului (azi Valea Stejarului) - 471 credincioşi; Deseşti - 344 credincioşi şi Rona de Sus - 270 credincioşi15. 4. Parohia Ortodoxă din Ocoliş a fost înfiinţată în 1923, an în care toţi locuitorii greco-catolici din această parohie, situată în apropierea oraşului Baia Mare, au revenit la ortodoxie, presa vremii atribuind o mare însemnătate acestui caz, considerat ca expresie a voinţei „poporului român de a reface unitatea neamului pe plan religios”16. 5. Parohia Ortodoxă Coroieni a fost înfiinţată în anul 1923, Şematismul Episcopiei Clujului - Protopopiatul Dej, menţionând şi această localitatea din ţinutul Lăpuşului, „cu un număr de 318 credincioşi ortodocşi”17. 6. Parohia Ortodoxă Fărcaşa, înfiinţată tot în anul 1923, prin revenirea la ortodoxie a unui număr de 43 de familii, fapt consemnat în adresa din 7/20 martie 1923, cu numărul 56/1923, înregistrată la Oficiul parohial ortodox Baia Mare de către protopopul Alexiu Latiş. Persoanele revenite la ortodoxie înştiinţau „Oficiul parohial greco-catolic din Fărcaşa că au trecut la Biserica Ortodoxă”. Adresa lor era însoţită de procesul verbal întocmit la 6/19 martie 1923 şi de „adeverinţele tuturor celor reveniţi, toate înregistrate la Oficiul parohial ortodox Baia Mare”18. 7. Parohia Ortodoxă din Racşa. La data de 1 Decembrie 1923 se consemnează noi treceri la ortodoxism, conform documentului ce cuprindea declaraţia unui număr de 101 credincioşi din această localitate oşenească, ulterior adăugându-se încă 422 de credincioşi: „Subsemnaţii locuitori români din comuna Racşa, prin aceasta declarăm şi prin declaraţia noastră prin subscriere o întărim, cum că, din convingere, nesiliţi nici de un interes, îndată ce va apare noua lege cu privire la obţinerea dreptului confesionalităţii, (afirmaţia dovedeşte faptul că semnatarii declaraţiei erau bine informaţi, ştiind că legea urma să apară, în anul 1928 fiind votată Legea pentru Regimul General al Cultelor - n.n.), ne vom 14 Ibidem, p. 195. 15 Arhivele Naţionale ale României (în continuare ANR), Direcţia Judeţeană Maramureş (în continuare DJMM), fond O fiául Parohial Ortodox Român Baia Mare, dosar nr. 9/1922, f. 20. 16 Loc. át., f. 25. 17 T. Herman, op. át., p. 168. 18 ANR, DJMM, loc. cit., f. 25. Episcopia Ortodoxă a Maramureşului... 117