Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

Daniela Bălu

reîntoarce la religia străbunilor, adică la ortodoxia română. Dat în Racşa la 1 Decembrie 1923. Notar Vasile Cosma, martori Vasile Feieş şi George Morar”19.

Prin adresa nr. 2.512/1924 a Consistoriului Ortodox Român Cluj „episcopul Nicolae Ivan al Clujului îl înştiinţează pe parohul Alexiu Latiş al Băii Mari că susnumitele familii din Racşa au întocmit tabele prin care solicitau trecerea la ortodoxism, drept urmare Racşa fiinţează ca parohie ortodoxă, începând cu data de 4 aprilie 1924, în baza rezoluţiei de mai sus”20.

8. Parohia Ortodoxă din Apa -Viile Apei.

Procesul-verbal încheiat în data de 15/28 mai 1923, semnat de către preotul Alexiu Latiş, consemnează „dorinţa de revenire la biserica ortodoxă a unui număr de 67 familii de credincioşi din Viile Apei”. Ei s-au prezentat la parohul ortodox Alexiu Latiş cu rugămintea „de a fi primiţi în sânul Bisericii Ortodoxe. Noi, ca reprezentanţi ai poporului din Viile Apei, tălmăcind voinţa tuturor locuitorilor din comuna noastră că dorim să trecem la religia ortodoxă română şi dorim a fi primiţi în sânul ei”21.

Credincioşii au cerut informaţii despre formalităţile şi condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru ca “să poată face revenirea”. Acestora li s-a adăugat şi un număr de 34 familii de greco-catolici din localitatea Apa, care au întocmit un tabel de revenire la ortodocşi, alăturând tabelului şi „34 de declaraţii personale înregistrate la Viile Apei în ziua de 24 iunie 1923”22.

9. Ortodocşii din Seini.

Protopopiatul greco-catolic din Gherla, prin Ordinul circular nr. 2.868 din 15 decembrie 1930, solicita întocmirea unei statistici privind structura confesională din parohiile sale, inclusiv cea din Seini. Conform evidenţei întocmite de către preotul greco-catolic Mihai Befinde, la data de 3 decembrie 1931, în parohia sa existau 20 de familii ortodoxe23.

10. înfiinţarea Parohiei Ortodoxe Glod - filia SlătioaraA 5

In conformitate cu adresa nr. 45 din 31 iulie 1936, alcătuită de preotul greco-catolic Alexandru Ardelean din Glod-Maramureş, expediată către Protopopiatul din Iza, rezultă că „în filia Slătioara la acea dată se declaraseră ortodoxe un număr de 12 familii”24. La scurtă vreme, prin adresa cu numărul 57/23 august 1936, acelaşi oficiu parohial arăta că numărul „familiilor ortodoxe din Glod ajunseseră la 17, fapt îmbucurător pentru ortodoxie”, ceea ce a determinat înfiinţarea unei noi parohii ortodoxe25.

Parohia Ortodoxă din Livada Mică

In anul 1936 credincioşii din Livada Mică au hotărât de comun acord că „ei fiind români trebuie să aparţină Bisericii Ortodoxe Române, în rândul căreia s-au înrolat în anul 1936”26 când şi-au construit şi sfinţit şi mica bisericuţă din lemn.

Toate aceste documente demonstrează că, în perioada interbelică, românii din regiunea Maramureşului şi Sătmarului au început să revină la credinţa ortodoxă în tot mai multe localităţi, fapt ce a înlesnit reînfiinţarea în anul 1937 a Episcopiei Ortodoxe de Maramureş, cu reşedinţa la Sighet, Episcopie care a coordonat activitatea religioasă a tuturor ortodocşilor din Maramureş şi Sătmar.

Analizând documentele vremii, din care transpare voinţa comunităţii de a reveni la “religia străbunilor”, se poate afirma că “mişcarea de reîntoarcere în sânul Bisericii Ortodoxe a început de jos în sus, căci zeci de parohii, în frunte cu preoţii lor, au revenit la biserica strămoşească”27.

19 Loc. cit., dosar nr. 10/1923, f. 28.

20 Loc. cit., dosar nr. 15/1924, f. 29.

21 Loc. at., dosar nr. 67/1924, f. 13.

22 Loc. cit., dosar nr. 22/1924, f. 5.

23 Loc. át., fond Protopopiatul greco-catolic Seini, dosar nr. 441/1932, £ 1.

24 Loc. át., fond Protopopiatul gr. cat. Iţa, dosar nr. 312/1936, £ 1.

25 Loc. at, £ 4.

26 Arhiva Parohiei Ortodoxe Livada Mică, Istoriculparohiei, £ 2.

27 M. Păcurariu, op. cit., p. 406.

118