Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
Robert Gindele: Probleme legate de evoluţia culturii materiale din sec. II-V în spaţiul nord-vestic al României
Robert Gindele aspecte. în stadiul actual al cercetărilor, considerăm că epoca romană în Barbaricum-ul din Bazinul Tisei Superioare începe odată cu războaiele daco-romane de la începutul secolului II. Aceste schimbări au provocat o dezvoltare a culturii materiale extinsă pe parcursul a trei secole, cu multiple influenţe venite atât din partea civilizaţiei romane, cât şi dinspre nordul Carpaţilor, din arealul culturilor germanice, sau dinspre Câmpia Maghiară, din arealul culturii materiale sarmatice. Sfârşitul acestei perioade de dezvoltare este undeva la mijlocul sau în cea de a doua jumătate a secolului al V-lea, când, după declinul imperiului hunic, s-au produs schimbări majore în evoluţia culturii materiale din acest spaţiu. Stadiul cercetărilor. în nord-vestul României şi în teritoriile limitrofe din Ucraina şi Ungaria, primele descoperiri databile în epoca romană şi prima epocă a migraţiilor au fost înregistrate la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este vorba despre mai multe arme descoperite la Apa8 cu ocazia exploatării prundişului (umbo şi mâner de scut din bronz, spadă îndoită, două vârfuri de lance, din care unul cu vârf îndoit, foarfecă, pinten) şi la Boineşti9 10 11 (spadă, umbo de scut, vârf de lance). în spaţiul studiat, cercetările arheologice sistematice care au vizat perioada la care ne referim au fost demarate după al doilea război mondial şi s-au intensificat odată cu dezvoltarea muzeelor judeţene. Datorită caracterului pregnant de salvare al cercetărilor, avem mult mai multe informaţii despre aşezări decât despre cimitire. Cel mai mare număr de morminte plane de incineraţie (74) a fost descoperit la Medieşu Aurit- La Leşu10 în anii 1960. Au urmat descoperiri de mai mici dimensiuni în anii 1980 la Badon-Doaşte1' (4 morminte), Crasna12 şi Cehăluţ13 (descoperiri incidentale). Recent, au fost descoperite mai multe morminte de incineraţie la Zalău-Dealul Lupului, care fac parte probabil dintr-un cimitir mai mare14. Morminte de incineraţie tumulară au fost cercetate la Bratovo15 (pe teritoriul Ucrainei) şi la Lazuri-Lubi tag16. în zona văii Ierului cunoaştem mai multe morminte de inhumaţie sau inventare funerare care pot fi atribuite acestora: Cheşereu- marginea satului (lotul Pákay Dezső)17, Cherechiu18, Săcuieni-Horo 19, Pişcolt- lângă S.M.A.20 şi Lutărie21, Pir-Cetate22 *, Sanislău- curtea SMA2i, Şilindru-Püspökhalom24, Şimian- Groapa cu lut (Sárgaföldes gödör)25. într-o situaţie neclară este Curtumşeni-Liget domb unde, în contextul unei necropole celtice, au fost descoperite trei umbo-uri de scut. Au fost publicate ca obiecte celtice, mai târziu datarea lor a fost reconsiderată pentru sec. III-IV, iar artefactele atribuite gepizilor timpurii26, în zona de întâlnire a Câmpiei Nirului cu Câmpia Careiului, la Urziceni-Pichet a fost descoperit un mormânt de inhumaţie, având un singur vas ca inventar27. De lângă Cărei au fost publicate mai multe obiecte, printre care şi o cataramă sarmatică, care pot fi puse în legătură cu morminte de inhumaţie28 (Harta 2). Cercetarea aşezărilor (Harta 3) a fost demarată în anii 1950 în contextul investigării unui obiectiv celtic la Ciumeşti-Malomháta (1962, 1964-65)29, prin implicarea Institutului de Arheologie 8 Semnalat Vende 1909, 411; Hampel 1896,177. ’Semnalat Vende 1909, 411; publicat Kovács 1964-65. 10Dumitraşcu/Bader 1967a; Horedt 1973, 91-98; Dumitraşcu 1993, nr. 3. 104-108; Matei/Stanciu 2000, nr. 89 (159), 64-65. 11 Publicat Matei/Stanciu 2000, nr.9 (14), 28-30. 12 Semnalat Matei 1986, 802. “Lazin 1992. M Matei et al. 2003. l5Kotigorosko 1988. l6Kotigorosko 1998. l7Repertoiu Bihor 1974, nr. 90, 24. '“Dörner 1971, 668; Dumitraşcu 1993, 141. l9Dörner 1971, 688; Dumitraşcu 1983, 64; Dumitraşcu 1993, 110; Popescu 1967, 531, nr. 73. 20 Németi 1999, 45. 21 Németi 1983, 140-141. 22Németi 1999, nr. 14,31. “Németi 1999, 47. “Repertoriu Bihor 1974, nr. 72, 384. “Bulzan/Ciorba 2007. 26Roska 1942, 81-84; Bona 1961, 196; Dumitraşcu 1972, 198; Dumitraşcu 1993, 143. “Németi 1983, 144-145. 28Parducz 1947, 50. 2,Zirra 1967, nota. 6,7; Lazin/Németi 1972, nr. 5., 205; Stanciu 1985-86; Matei/Stanciu 2000. nr. 48 (82), 41. 346
