Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)

Robert Gindele: Probleme legate de evoluţia culturii materiale din sec. II-V în spaţiul nord-vestic al României

„Vasile Pârvan” din Bucureşti. Institutul de Arheologie din Cluj s-a implicat în cercetarea aşezării de la Culciu Mare-Zöldmező (1966)30. Fără îndoială, cel mai important şantier arheologic pentru această perioadă este cel de la Medieşu Aurit-Şuculeu (1964-70)31, unde a fost cercetată o suprafaţă însemnată dintr-o aşezare cu caracter industrial, specializată în producţia vaselor de provizii.

Reorganizarea administrativă a României din 1968 şi apariţia pe teritoriul studiat de noi a judeţelor Sălaj, Bihor, Maramureş şi Satu Mare a însemnat implicit şi dezvoltarea infrastructurii muzeale judeţene. Prin implicarea specialiştilor locali (Gheorghe Lazin în judeţul Satu Mare şi Alexandru V. Matei în judeţul Sălaj), cercetarea aşezărilor a luat un avânt deosebit. Alături de mai multe săpături de mici dimensiuni32 au fost dezvoltate cercetări sistematice de proporţii la Lazuri-Râtul lui Bela (1974-77, 1978-81)33 şi Zalău-Bd. Mihai Viteazul nr.104-106 (1974-83)34.

în anii 1980, putem constata un regres în cercetarea obiectivelor de epocă romană, în prim-plan ajungând sondajele de mici dimensiuni35. Alături de cercetările sistematice, lucrările de hidroameliorare de pe valea râului Crasna36 sau dezvoltarea oraşului Zalău37 au oferit oportunităţi importante cercetării aşezărilor.

Rolul săpăturilor de salvare nu a fost unul semnificativ în perioada comunismului, însă acestea au scos totuşi la iveală descoperiri importante. La Pişcolt-Lufăne (1970-88)38, J. Németi a salvat aproape an de an complexe din epoca romană. Acelaşi autor a contribuit substanţial la salvarea altor vestigii din zona Careiului39. La o mai bună cunoaştere a dezvoltării aşezărilor au contribuit şi cercetările direcţionate spre alte perioade istorice, pe parcursul cărora au fost dezvelite complexe din epoca romană40.

Schimbările politice din 1989 au adus modificări importante în structura cercetărilor arheologice. Au fost reluate unele săpături sistematice întrerupte în anii 1980 (Medieşu Aurit-Şuculeu în 1995- 9741, Zalău-Bd. Mihai Viteazu 104-106 în 1996, 1997-98 42) şi au fost iniţiate noi cercetări sistematice la Lazuri- Lubi tag (1992-2000, 2002-2003)43, Lăpuşel-Ciurgău (1992-1994, 2000)44, Cehei-Misig (1996, 1998)45, Valcău de Jos-Pe Şes (1999)46, Berveni-Holmoş II (2001,2003)47, Supuru de Sus-Dealul Soldubiţa (2005)48. Ulterior reglementării cadrului legislativ, alături de săpăturile sistematice, săpăturile de salvare au primit un rol din ce în ce mai important. Lucrările la conductele de gaze49 şi reabilitările de şosele50

Probleme legate de evoluţia culturii materiale din sec. II-V în spaţiul nord-vestic al României

30Bader/Lazin 1980, 16; Lazin 1981- 82a, nr. la, 123-125; Bader 1981- 82, nr. 32, 157; Stanciu 1995, nr. 13/B, 143-144; Matei/ Stanciu 2000. nr.55 (97), 43-44.

31 Dumitraşcu/Bader 1967a; Dumitraşcu/Bader 1967b; Bader 1974 -75, nr. 4, 273.

32 Judeţul Satu Mare: Săcăşeni-Drumul Cigului (1973), Culciu Mare-Bogilaz (1971), Oraşul Nou-Pe şes (1975,1978), Satu Mare- Fertnele 2-4 (1978, 1979), Satu Mare-Pădurea Noroieni (1972). Judeţul Sălaj: Mirşid-Pe luncă (1974-75), Badon-La nove/La pietriş (1975-76), Zalău- Valea Mâţii/Lamiorul (1977), Nuşfalău-Tigoiul lui Benedek (1978), Doh-La Izvoare (1979), Panic- Uroikert (1978, 1979). Din judeţul Maramureş zona care intră în spaţiul studiat de noi: Călineşti-Pogoaze (1971-72, 1978-79), Mesteacăn-Parbcm (1978-79). Din judeţul Bihor zona care intră în spaţiul studiat de noi: Mişca-Fântâna Sasului (1977, 1978).

33 Bader/Lazin 1980,15; Lazin 1980, nota 6,136; Lazin 1981- 82a, nota 8,127; Lazin 1981- 82b, nota 1,2,137; Lazin 1995; Stanciu 1995, nr. 17/A, 144-145; Matei/Stanciu 2000. nr.79 (148), 61.

34 Matei 1980, nr. 1, 229-231; Matei 1993.

35Sâncraiul Silvaniei-Laz (1984), Bocşa-Pietriş (1988-89).

36 Acâş-Rătul lui Maitini (1982) şi au fost salvate câteva complexe în zona localităţii Cămin (informaţii J. Németi).

37Zalău-I.S.C.I.P.ţ 1984-85, 1987), Zalău- Valea Mâţii, bazinele PECO (1983), Zalău-Sir. Republicii nr. 21- 23 (1987).

38 Németi 1983, 142-143; Németi/Gindele 1997, nr. 55, 624-625/656-57; Németi/Gindele 1998-99.

39 Curtuiuşeni-Vincze tag (1981), Căpleni-Kozard (1984), Foieni-Cărămidărie, Foieni-Lutărie, Săcăşeni-Canalul Ierului (1981). “Judeţul Satu Mare: Homorodu de Sus-Lunca (1968), Moftinu Mic-La Deal (1968), Unimăt-Dâ/boci (1968), Culciu Mare-Sub grădini (1969, 1971-72), Culciu Mic-Lfl gropile de siloz (1974), Turulung- Vii-Sub Dealul Pustiu (1975). Judeţul Maramureş:

Oarţa de Jos-Vâlceaua Rusului (1971, 1977-79), Oarţa de Sus-Oul Făgetului (1977). Oarţa de Sus-Măgura (1969, 1970, 1985, 1985). Judeţul Bihor: Suplacu de Barcău-Lapiş (1980, 1981).

41 Dumitraşcu CCAR 1996, Dumitraşcu CCAR 1997, Dumitraşcu CCAR 1998.

42 Matei 1997; Matei/Stanciu 2000. nr. 153 (287), 86-102.

43 Stanciu 1994; Stanciu 1995 nr. 17B, 149-150; Stanciu 1996; Stanciu 1998; Stanciu 1999; Stanciu et al. 2002; Stanciu et al. 2003.

44 Stanciu 1995, nr. 18, 150-151; Matei/Stanciu 2000. nr.81 (151), 62-63; Kacsó/Pop/Stanciu 2000.

45 Pop 1997, nr. 8/II, 459/469; Bejinariu 1999 CCAR 1999; Matei/Stanciu 2000. nr.42 (73), 40.

46 Matei/Stanciu 2000. nr. 145 (270), 84.

47 Gindele 2001; Gindele 2003.

48Matei/Hüssen/Gindele 2005.

49 Apa-Moşia Brazilor (1998), Mirşid-Fâniâna Albă (2000), Pericei-Darvas (2004), Fericei-Polyas-Debre Tag (2004), Zalău- Crecuţa-Fănaţe (2004), Hereclean-La Toduţ (2004), Hereclean-Dâmbu/ Iazului (2004), Medieşu Aurit-Togul lui Schweitzer (2003).

50Mădăras-Lapăşune (1998), Supuru de Jos-Togul lui Cosmi (1999), Hereclean-Dâmbul Iazului (1998-99), Aghireş-Sub Păşune

347