Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 27/2. (2011)
A. Istorie-cultură-artă
Societatea în Ţara Oaşului la începutul modernităţii 18 capre, 46 porci, 34 stupi, 241 câble de porumb, 13 câble de grâu, 2 câble de ovăz, 38 câble de vin şi 13 de oţet42. Din deceniul al III-lea al secolului XVIII avem 3 conscripţii, din 1722, 1724 şi 1728. în 1722 în 12 localităţi trăiau 321 de iobagi şi 19 jeleri. Iobagii aveau în gospodăriile lor 198 de boi dejug, 349 de vaci, 350 de oi, 175 de capre, 493 de porci, 164 de purcei, 129 de stupi, 2284 câble de porumb, 262l/4 câble de grâu, 821/2 câble de ovăz, 13/4 câble de mei, 2 câble de legume, 50 1/4 câble de fructe. Trei dintre ei sunt meşteşugari. Cultivau 279 loturi de vie43. Jelerii aveau 11 boi dejug, 17 vaci, o capră, 6 porci, 9 purcei, 5 stupi, 50 câble de porumb, 7 câble de grâu, 10 câble de mei. Atât numeric, cât şi ca putere economică ei sunt mult mai puţin importanţi decât iobagii44. în cele 12 aşezări erau 3 mori. în anul 1724 în 9 aşezări sunt conscrişi 157 de iobagi, aceştia având: 145 de boi, 209 vaci, 379 de oi şi capre (în conscripţia din acest an nu sunt inventariate separat), 315 porci, 280 purcei, 1696 câble de porumb, 15 1/4 câble şi 94 de saci de grâu, 3280 căpăţâni de varză, 53 de stupi şi 65 de loturi de vie. Jelerii se regăsesc doar în localitatea Vama în număr de 6 având: 9 boi, 6 vaci, 10 stupi, 10 porci, 6 purcei, 24 câble de porumb, 2 câble de grâu şi 70 căpăţâni de varză. în aceste localităţi erau 3 mori45. în ce priveşte proprietăţile funciare ale iobagilor din Oaş ar fi de aşteptat ca sesiile lor să fie ciuntite şi reduse la jumătate, un sfert, ş.a.m.d. cum s-a întâmplat în alte părţi, de exemplu în satele oşeneşti din comitatul Ugocea46 47. în pofida acestui fapt, însă, la 1728, cei 152 de iobagi şi 34 de jeleri pomeniţi ca locuitori a 9 aşezări au absolut toţi câte o sesie întreagă de pământ. în total, la 186 de sesii se adaugă în Târşolţ încă 3 1/4 sesii ale oierilor (opilio) şi tot aici 3 sesii ale darabanţilor maghiari (hajdones)41. Comparând cifrele oferite de conscripţii se observă că a avut loc o variaţie în timp a numărului contribuabililor din Oaş. In primul deceniu al secolului al XVIII-lea, numărul lor faţă de sfârşitul secolului precedent scade drastic. Datorită vicisitudinilor ce au lovit întreg comitatul Satu Mare, numărul iobagilor scade de peste patru ori, iar jelerii - libero migrationes homines - pur şi simplu dispar. în deceniul al doilea numărul contribuabililor a crescut progresiv depăşind cifra din secolul precedent la începutul deceniului al treilea după care însă alunecă din nou pe o curbă descendentă. Un loc aparte în conscripţii se acordă judelui sătesc. Importanţa sa o relevă însăşi locul care îi este rezervat în documente şi grija cu care este menţionat. Judele locului e notat cu numele în conscripţiile din anii 1694, 1697 şi 1722. El este menţionat întotdeauna primul înaintea celorlalţi iobagi. Chiar dacă este ales din rândul supuşilor, este probabil scutit de impozite deoarece în conscripţii, ori gospodăria sa nu este inventariată deloc ori, chiar dacă e consemnată, la bilanţul final, nu se socoteau şi bunurile sale. Toate acestea indică o poziţie specială a judelui în cadrul comunităţii. Realităţile existente în lumea satelor sătmărene, mai ales sub aspectul organizării instituţional-administrative, sunt mult asemănătoare situaţiei târgurilor. La început de an obştea satului alegea judele, judele mic sau vicejudele şi 12 juraţi. Mai alegeau şi gomici pentru paza pădurilor şi semănăturilor sau a viilor după caz. Ca o particularitate, se observă că în satele colonizate cu şvabi după 1712, aceştia alcătuiau o comunitate aparte de locuitorii maghiari. Şvabii îşi alegeau anual un jude, vicejude şi 12 juraţi (6 dintre gospodari şi 6 dintre săraci). Hotărârile mai importante erau luate de adunarea generală a tuturor locuitorilor. în secolele XVII-XVIII, rolul şi atribuţiile judelui sătesc sunt extrem de complexe faţă de stat şi stăpânul feudal. El este ajutat de sfatul bătrânilor, juraţii, de mici slujbaşi, voievozi, străjeri paznici, pădurari şi alţii. Nu este un 42 A.N.D.J.C., Fond P.S.M., Acta P.P., cutia 54 (a.n.), conscripţie a iobagilor, 1719. 43 A.N.D.J.C., Fond P.S.M., Acta P.P., cutia 60 (a.n.), conscripţie a iobagilor, 1722. 44 Ibidem. 45 В. Dulgău, Raporturi feudale în satele din Ţara Oaşului în sec. XVI-XIX, în Satu Mare - Studii şi Comunicări, Satu Mare, 1992-1993. 46 AN.D.J.C., Fond P.S.M., Acta P.P., act nr. 271, fascicula V, f.f. 38-45, conscripţie a iobagilor, 1728. 47 Bujor Dulgău, Sigiliile instituţiilor sătmărene din secolele XVI-XIX, Satu Mare, 1997,p. 54-55. 19
