Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 27/2. (2011)
A. Istorie-cultură-artă
Societatea în Ţara Oaşului la începutul modernităţii casta aristocratică maghiară, pentru a promova o viziune centralizatoare şi, în acest scop, a încurajat noi înnobilări, de altă etnie27. Un asemenea caz este înnobilarea românului Toader Crăciun din Bixad, care s-a evidenţiat în luptele cu tătarii din anul 171728. Treptat odată cu consolidarea stăpânirii austriece, Curtea vieneză pentru a compensa economic pierderile ce derivă din transformarea unor persoane contribuabile în privilegiaţi s-a străduit să lărgească baza impunerilor, prin cuprinderea nobilimii inferioare. Totodată, în urma ocupaţiei austriece, rolul militar al armaliştilor va scădea, ei fiind înlocuiţi de trupe profesioniste. Tot mai des întâlnite vor fi abuzurile prin care o trupă încartiruită într-un sat va obliga pe aceşti mici nobili, care material nu se prea deosebeau de categoriile servile, să participe în rând cu iobagii la întreţinerea militarilor. încartiruirea era o adevărată calamitate, în principiu armata se întreţinea din darea în bani şi provizii, strânse de organele locale. Practic însă, ea îşi strângea adesea provizii prin organele proprii. Soldatul înarmat se făcea stăpân peste casa omului, îi consuma bucatele, îi bea băutura, şi peste cele obligatorii, plătind arbitrar sau neplătind, îi păştea cu calul livada, îi consuma fânul, îl silea să-l slujească şi pe el, să-i îngrijească şi calul. Abuzează mai ales micii comandanţi, ofiţerii, subofiţerii, care nu numai consumă, dar fac tot felul de fraude la strângerea proviziilor, pretind daruri, strâng pentru ei, vând, fac bani29 30. Se adaugă apoi diferitele lucrări de care era nevoie, aşa numite gratuis labor. In 1640 şi nobilii de o sesie, cum mai sunt numiţi aceşti mici nobili, sunt obligaţi cu pedeapsa de 1 florin să participe cu braţele la clădirea bisericii, a cimitirului, la locuinţa preotului, a şcolii, a podurilor, a fântânilor sau gardurilor. Judele are obligaţia de а-l înştiinţa pentru ca nobilul să nu se poată 30scuza . Nobilimea mică este contribuabilă. In Transilvania, conform hotărârii Dietei din Sighişoara din 1689, darea e de 25 florini pentru nobilul de o sesie, dar dacă are numai jumătate ereditate şi nu are nici plug întreg trebuia să dea doar 10 florini, iar dacă era atât de sărac încât să nu aibă nici ereditate şi nici altceva să dea totuşi 2 florini31. în 1690 se hotăra ca nobilului de o sesie care nu poate plăti să і se ocupe moşia, iar dacă nu are pământ să fie prins şi dat să slujească pe acela care a plătit pentru el până când se va putea achita. Totuşi el să nu fie iobăgit32. în aproape toate aşezările din Oaş, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi prima jumătate a secolului al XVIII-lea, se constată din conscripţiile fiscale existenţa acestei categorii de mici nobili. Numărul lor, atât în fiecare localitate în parte, cât şi per total, are o evoluţie sinuoasă, când ascendentă când descendentă. Dacă la 1711 erau 26 de nobili armalişti trăind în 6 sate (9 în Bixad, 6 în Cămârzana, 4 în Vama, 3 în Călineşti, 3 în Negreşti şi unul în Boineşti), în 1726 erau doar 14 în trei localităţi (8 în Bixad, 3 în Negreşti şi 3 în Vama). Numărul lor creşte din nou în deceniul următor ajungând la 28 în anul 1734 (11 din Bixad, 8 din Certeze, 5 din Negreşti, 2 din Vama şi câte unul din Tur şi Târşolţ). în decurs de doar un an se înregistrează o creştere importantă în anul următor 1735 fiind deja 37 de nobili armalişti (13 din Bixad, 13 din Certeze, 7 din Negreşti şi câte 2 din Vama si Racşa). Nu ştiu ce a determinat această creştere. Ştim însă că la sfârşitul secolului al XVIII-lea asistăm la un nou val de înnobilări, de data aceasta de-a dreptul masiv. Astfel că situaţia nobilimii pe localităţi se prezenta în felul următor: Bixad-56 nobili armalişti, Boineşti-13 nobili armalişti, Călineşti-14 nobili armalişti, Cămârzana-8 nobili armalişti, Certeze-51 nobili armalişti, Lechinţa-2 nobili armalişti, Moişeni-2 nobili armalişti, Negreşti-1 nobil armalist, Prilog- 42 nobili armalişti, Racşa-20 nobili armalişti, Târşolţ-23 nobili armalişti, Trip-8 nobili armalişti, Tur 42 nobili armalişti, Remetea 2 nobili armalişti şi din Vama-25 nobili armalişti. Aceasta înseamnă un total de 290 de astfel de nobili în Oaş printre care unul-Tătar Pintea din Bixadîntemniţat la Cărei. Ei au în frunte un hotnog al nobililor, pe Ioan Stan din Tur. Cifra este foarte mare comparativ cu secolul anterior şi singura explicaţie ar fi înnobilările masive la care imperialii 27 Ibidem, p. 74-78. 28 Borovszky Samu, op.cit., p. 492. 29 Istoria României, voi. III, Bucureşti, 1964, p .232-251. 30 D. Prodan, Iobăgia în Transilvania în secolul al XVII-lea, vol.I, Buc.ureşti, 1986, p. 496. 31 Ibidem. 32 Ibidem. 15
