Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 27/1. (2011)
Attila Nándor Hágó: Aşezarea neolitică târzie de la Carei-Kozárd (jud. Satu Mare)
groapă. Stratigrafia verticală a gropii este următoarea: 0-0,25 m arătură, pământ deranjat, 0,25-0,75 m strat steril, 0,75-0,90 m strat de cultură şi 0,90-1,20 groapa neolitică (PI. IV/1,2). Din acest complex provin câteva fragmente ceramice din castroane, străchini, vase miniaturale, oale şi o toartă de la un vas de provizii (PI. VII/10-12; IX/1.6). Un fragment dintr-un obiect neidentificabil, din lut bine netezit, de factură semifină, amestecat cu nisip, fără ornamente, provine probabil de la un altar. Dimensiuni 7x2x1,5 cm. (Pl. XII/7). Secţiunea Sil a fost deschisă în apropierea SI, în partea stângă a canalului. în secţiune s-a conturat o groapă ovală, parţial distrusă de canal; n-a fost săpată integral datorită apei infiltrate. Din fragmentele ceramice adunate am putut reconstitui următoarele forme: oale (Pl. VII/3-5, 9-10), cupe cu picior (Pl. VII/7- 8) şi un fragment ornamentat cu un buton simplu (PI. VII/6). Groapa Nr. 3 era situată în mijlocul canalului, astfel a fost distrusă aproape în totalitate. Nu a putut fi desenată, însă s-a putut constata că diametrul gropii era de cca. 3 m. Materialul arheologic al gropii era foarte bogat în fragmente ceramice, oase de animale, aşchii de obsidian şi silex şi fragmente de râşniţe. Factura ceramicii era semifină şi fină de culoare închisă, brună, brun-cenuşiu, brun-gălbui, amestecat cu nisip fin şi pietricele. Au putut fi reconstituite următoarele forme de vase: vase de provizii cu torţi (PI. VIII/1,10), vas patrulater (Pl. VIII/2), cupe cu picior (Pl. VIII/4), castroane, oale (PI. VIII/5,6,9), tăvi (Pl. VIII/7) şi două fragmente ornamentate cu brâu crestat provenind de la o oală (Pl. VIII/3). Categoria tină a materialului arheologic este reprezentată de mai multe fragmente ceramice de factură bună, având culoarea roşu-cărămiziu, materialul folosit ca degresant fiind nisipul fin, iar fragmentele fiind pictate pe fond roşu cu negru în formă de reţea (Pl. VIII/8). Fragmentele provin probabil de la cupe cu picior sau castroane. Analogiile cele mai apropiate se găsesc la Gr. 2 de la Cnrú-Ko^árd17, în ariile culturilor Flerpâly18 şi Volgár-Csős^halom19. In secţiunea nr. 3 a fost descoperită groapa nr. 4, materialul gropii constând din fragmente ceramice, oase de animale (în special bovine), aşchii de obsidian. Factura ceramicii este semifină, de culoare brun-cenuşiu, brun-gălbui, amestecat cu nisip fin şi pietricele, fără decoraţii. Datorită faptului că materialul ceramic este foarte fragmentar, a fost greu de reconstituit forme de vase (Pl. VII/1-2). Gropile nr. 5 şi 6 au fost distruse în totalitate; groapa nr. 5 era probabil o groapă menajeră, iar groapa nr. 6 o locuinţă de suprafaţă. Din locuinţă au fost adunate fragmente ceramice şi chirpici. Un bogat material arheologic a fost colectat din umplutura şanţului săpat pentru evacuarea apei pluviale, după nivelarea pământului excavat. Au fost adunate fragmente ceramice, oase de animale, chirpici, aşchii de obsidian, unelte litice. Ceramica este de factură fină şi semifină, de culoare brună, brun-gălbui, bruncenuşiu. Materialele folosite ca element de degresare sunt nisipul, nisipul fin, pietricelele. Majoritatea fragmentelor sunt fără ornamente plastice sau pictate. S-au putut reconstitui următoarele tipuri de vase: vase de provizii, oale (PI. IX/10,11,14; XI/1, 4), vas cu picior (Pl. IX/7), vas patrulater (Pl.IX/9), cupă cu picior (Pl. IX/12, XI/6), tăvi (PI. IX/13,15), castron (Pl. IX/8, XI/5), vas miniatural (Pl. XI/3), castron (Pl. IX/8), capac de vas (PI. VIII/11), vas patrulater ornamentat cu incizii (PI. VIII/12). Tot din şanţ au fost descoperite două topoare din piatră şi un fragment de râşniţă. Toporul, păstrat fragmentar, este de formă ovală, cu tăiş puţin oval, partea superioară lipseşte, şi nu are gaură de înmănuşare (dimensiunile: 5,4 x 4,8 cm). Celălalt topor are forma trapezoidală, o parte din tăiş este mptă iar dimensiunile sunt 5,3 X 4,2 X 1,5 cm. Fragmentul de râşniţă este de formă ovală cu diametrul de 7 cm. în apropierea aşezării neolitice târzii de la Cărei-Хоуип7, la cca. 250 m de calea ferată, a fost localizată prin periegheză (1974, 1983) o aşezare aparţinând culturii Tiszapolgâr20. Cu ocazia lucrărilor din 1988 a fost parţial deranjată şi aşezarea Tiszapolgâr. Materialul arheologic a fost adunat de către dr. Németi János. Fragmentele ceramice sunt de factură semifină şi fină, de culoare brun deschis, brun-gălbui, fără ornamente. Materialul adunat este caracteristic formelor ceramice ale culturii Tiszapolgâr, butoni în formă de „cioc de pasăre” (Pl. XI/9), butoni simpli fără perforare (Pl. XI/7-9) şi fragmente de castroane, străchini şi oale (PL. XI/10-13). Formele mai sus amintite sunt prezente în toate aşezările Tiszapolgâr din nord-vestul României21. Tot din această aşezare provin două fragmente de topor din piatră (PI. XII/14). în primăvara anului 1984, la cca. 50 m. de calea ferată Carei-Satu Mare (pe partea stângă) a fost săpat un şanţ pentru o conductă de apă care a deranjat o aşezare neolitică. Aici s-au conturat diferite gropi menajere, locuinţe de suprafaţă, vetre de foc şi gropi din epoca migraţiilor şi feudală. în urma cercetărilor a rezultat că aşezarea neolitică semnalată este identică cu cea de pe cealaltă parte a căii ferate. O parte din materialele arheologice au fost prelucrate de către dr. Németi János22. în prezentul articol am selectat materialul cel mai reprezentativ. Ceramica este de factură fină şi semifină, degresată cu nisip fin şi pietricele, Aşezarea neolitică târzie de la Carei-Ko^árd (jud. Satu Mare) 17 Iercoşan 1997, p. 28. 18 Raczky 1987, p.105-127. 19 Raczky et alii 1997, p.34-43. 20 XV. c2-codul sitului-după Németi 1999; Iercoşan 1986-1987, p.143, Fig. 9/7-14; Németi 1999, p.67. 21 Maxim 1999, p. 120, Fig. 146-154, Iercoşan 2002. 22 Németi 1986-87, p. 24-26; Fig. 19-22\1-10. 7
