Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 27/1. (2011)
Attila Nándor Hágó: Aşezarea neolitică târzie de la Carei-Kozárd (jud. Satu Mare)
Attila Nándor Hágó pe câteva fragmente apar ornamente plastice şi urme de decor pictat. Formele care au putut fi reconstituite sunt următoarele: oale (Pl.X/7,10), castron (Pl.X/15), cupe cu picior (Pl.X/2,4,12-14), vas miniatural (Pl.X/5, 9, 11), tăvi (Pl.X/1); ca ornamente apar torţile (Pl.X/1, 3,8,11) şi pictura cu negru pe fond roşu-cărămiziu (Pl.X/13,14). Un fragment interesant este o greutate confecţionată din peretele unui vas (Pl.X/6). De asemenea, au fost descoperite numeroase fragmente de obsidian, chirpici, fragmente de râşniţe, oase de animale. în zona Careiului, datorită cercetării sistematice şi cercetărilor efectuate în teren într-o perioadă de aproape 50 de ani, au fost localizate 36 de situri care datează în neoliticul târziu, cele mai importante fiind Pir- Complexul de pom, Caxei-Bobald I, IV, V, VI, Cămin-Staţia de pompă, Căpleni-MW canalului Popéi, Căpleni-Togul lui Reök, Căpleni-Drumul spre Cămin23. Iar într-un articol recent apărut, au fost enumerate descoperirile provenind din cercetări de teren de la Resighea-Drumul Gării, Resighea-Тлг, Moftinu Mare-Halta Gării, Carei- Poligonulgrănicerilor, Cărei-Drumul spre Oradea, Catei-Bödör-völgy24. Datorită cercetării sistematice de la Cărei-Ko^ârd, putem constata că situl era intens locuit încă din epoca neolitică. Condiţiile geografice, apropierea pârâului Mérges ca sursă de apă şi terenurile bune pentru agricultură au fost foarte favorabile pentru habitatul din epoca neolitică. Situl din hotarul oraşului Cărei este singura aşezare neolitică târzie care a fost cercetată pe un timp mai îndelungat de mai mulţi cercetători. Stratul de cultură este unitar pe teritoriul aşezării neolitice. Stratul de arătură gros de cca. 20-30 de cm este urmat de un strat de depunere de nisip şi pământ (probabil depunere în urma inundaţiilor), steril arheologic, gros de cca. 40-60 de cm, urmat de stratul neolitic din care sunt săpate gropile menajere. Situl neolitic de la Cărei-Ko^ărd este o aşezare care se întinde pe ambele părţi ale căii ferate, pe o suprafaţă de aproape 6 hectare, în acest fel încadrându-se bine în rândul aşezărilor similare din Câmpia Tisei25. De asemenea au fost identificate 5 locuinţe de suprafaţă (depuneri, platforme de chirpici) având dimensiunea de 12-15 mp26 27 28. Astfel, calculând populaţia la 5-6 oameni pentru o locuinţă, avem de a face cu o aşezare cu 30- 40 persoane. Bineînţeles, locuinţa poate să fi fost mult mai mare, fiindcă casele de suprafaţă au fost deranjate de lucrări agricole. Chiar dacă nu avem nici o locuinţă săpată integral, putem reconstitui o locuinţă după mărimea platformei de lut, şi analogiile sunt cunoscute din aşezările de la Berettyóúj falú-f ierpály11 sau Polgár- Csősc(halomNo. O astfel de locuinţă a fost reconstruită recent în Parcul Arheologic de pe lângă Autostrada М3, în apropierea oraşului Polgár29. în ceea ce priveşte materialul ceramic, majoritatea fragmentelor adunate din gropi menajere şi din stratul de cultură, provin din vase de factură semifină, o parte mai mică a fragmentelor de ceramică sunt de factură fină. Ornamentele plastice sunt reprezentate de brâuri crestate, crestături, diferiţi butoni (simpli, dubli) şi torţi perforate sau neperforate. Pictura apare numai pe câteva fragmente ceramice, pe fond roşu, pictat cu negru în motive de Z şi V, zig-zaguri, haşuri, romburi, triunghiuri. Fragmentele cu urme de pictură neagră provin de la cupe cu picior, castroane (Pl. IX/8; PI. 10/13-14), analogii fiind la Tjăazn-DâmbulSpânzuraţilor30 şi Berettyóúj falu-Herpály3'1. Un fragment interesant este fundul unui vas ornamentat cu motive geometrice incizate provenind din stratul de cultură a S. I (PI. 7/12). Analogiile cele mai bune le găsim în aşezările din cultura Tisa32 de la siturile Szegvár-Tű^köves33, Öcsöá-Kováshalom34, Vesztő-MágoP5. Formele de vase descoperite în aşezarea de la Cărei-Ko^ărd sunt recipiente des întâlnite în neoliticul târziu. Cele mai bune analogii pentru descoperirile de la Cărei-Ko^ărd sunt cele de la Berettyóúj falu- Herpáip6, Polgár- Csős^halonP1, Medieşul Aurit -Togul lui Scbmit%er3S 36 37 38 39 40 41 42, ZAuan-Dâmbul Spânzuraţilor®, Oradea- Salccd0, Dumb rava-M edie şui S\unG şi Dumbrava-Ltf Cosmcâ2. 23 Németi 1999, p. 96. 24 Hágó 2009, p. 15-47. 25 Raczky et alii 1997, p. 36. 26 Iecoşan 1997, 23 şi nota 11. 27 Kalicz-Raczky 1987, p. 110, 7; Horváth 1988, p. 32. 28 Raczky 1997, p. 37, fig. 26; Raczky-Andersz 2009, p. 73-92. 29 Raczky-Anders-Sebők 2007, p. 24-49. 30 Lazarovici-Lakó 1981, fig. 14-16. 31 Raczky 1987, p. 83, fig. 47; Kalicz-Racky 1987, p. 119-120, fig.30-37; Raczky et alii 1997, p. 34-43, fig. 29. 32 Kalicz-Raczky 1987, p. 11-30. 33 Korek, 1987, p. 51, Fig. 8. 34 Raczky 1987, p. 70, Fig. 15. 35 Hegedűs-Makkay 1987, p. 98, fig. 19. 36 Kalicz-Raczky 1986, p. 63-128; Kalicz-Raczky 1987, p. 105-126. 37 Raczky et alii 1994, p. 231-240; Raczky et alii 1997, p. 34-43, fig. 27, Raczky-Andersz, 2009, p. 75-92. 38 Virag-Kádas 2008, p. 5-9. 39 Lazarovici-Lakó 1981, 26, p. 31-40; Băcueţ-Crişan 2005, p. 28-29. 40 Luca 2001, p. 27-85. 41 Dumitraşcu-Luca 1991, p. 289-295. 42 Material inedit. A fost publicat doar un raport de săpătură în StCom Satu Mare IX-X, 1992-1993; Iercoşan 1992-1993, p. 79. 8
