Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 27/1. (2011)

Attila Nándor Hágó: Aşezarea neolitică târzie de la Carei-Kozárd (jud. Satu Mare)

Attila Nándor Hágó

distrusă cu ocazia săpării şanţului. Groapa avea forma ovală cu dimensiunile 5,50 x 3,20 x 1, 50 m, stratigrafia verticală a gropii: 0-0,25 m arătură, pământ deranjat, 0,25-0,75 m strat steril, 0,70-1 m strat de cultură neolitic târziu, 0,70-1,50 m; groapa a fost săpată probabil pentru extragerea lutului galben (Pl. III.)

Din groapa nr. 1 provin mai multe fragmente ceramice de factură semifină şi fină, bine netezite, lustruite, fără ornamente incizate sau pictate. Culoarea ceramicii variază de la brun-cenuşiu, brun cu flecuri, brun-gălbui, brun-cenuşiu la roşu-cărămiziu. Materialele cel mai des folosite ca degresant au fost nisipul fin, pietricelele, mica şi pleava, în proporţii diferite. Pe materialul ceramic sunt observate urme de arsuri secundare. Principalele tipuri de vase din groapa nr. 1 sunt:

1. Amforele globulare, cu gât cilindric, sunt vase de dimensiuni medii cu corp bombat, confecţionate din pastă semifină, fără ornamente. Pe linia diametrului maxim au câte două torţi masive dispuse orizontal şi perforate vertical, unele au pe gât două torţi mai mici, care au avut un rol practic (prin acestea se putea introduce o sfoară pentru transportul recipientului) (PI. V/1,3,4). Analogiile cele mai bune se găsesc la Berettyóúj f&lu-Herpá/y'3, Gorzsa13 14.

2. Castroanele, sunt de dimensiuni modeste şi sunt confecţionate din pastă semifină fără decoraţii, fără torţi sau apucătoare (PI. V/2,5)

3. Străchinile: sunt relativ puţine fragmente, sunt de factură bună, din pastă semifină, fără ornamente (PI. VI/11).

4. Vas patrulater; de formă aproape dreptunghiulară, fără ornamente, confecţionat dintr-o pastă semifină sau fină având culorile brun cu flecuri, roşiatică cu pete gălbui sau cenuşii (PI. V/6,7). Acest tip de vas este des întâlnit în cultura Tisa timpurie.

5. Cupa cu picior este tipul de vas cel mai răspândit în aşezarea de la Kozárd, atestat şi de articolele precedente15. Cupele cu picior sunt de diferite dimensiuni, cu buză lobată sau dreaptă, cu sau fără apucătoare. Sunt confecţionate din pastă semifină sau fină, de culoare brun-gălbui sau roşu cărămiziu şi aproape totdeauna apar pe ele ornamente plastice sau pictură. în cazul gropii Nr. 1 fragmentele care provin din cupele cu picior sunt fără ornamente (PI. VI/5-9).

6. Vasele miniaturale sunt recipiente de mici dimensiuni (diametrul fundului 2-4 cm), sunt confecţionate din pastă fină, fără ornamente (PI. VI/1-4, 10).

7. Tăvile sunt forme des întâlnite în aşezarea de la Cărei-Ko^drd. Sunt confecţionate din pastă semifină şi fină, bine netezită, de culoare brun-gălbui, cenuşiu. Au formă alungită sau ovală, cu crestături pe buze, ornamentate cu butoni simpli sub buze. Adeseori sunt perforate sub buze (Pl. VI/12-15).

8. Capacele de vas, sunt de dimensiuni mici şi medii (diam. variază între 4-10 cm), confecţionate din lut amestecat cu nisip fin şi pleavă, fără ornamente, de culoare brun-gălbui, brun-cenuşiu. Capacele descoperite în Gr. 1 au forma de ciupercă cu patru perforaţii, prin care se introducea sfoara (Pl. VI/16- 18). De la Kozárd, în campaniile precedente au fost descoperite însă şi capace de vas cu mâner16.

9. Vase de provizii, oale. Nu s-a putut reconstitui o anumită formă a vaselor de provizii, dar sunt cele obişnuite din epoca neolitică, care rămân aproape neschimbate, şi au mărimi diferite. Sunt făcute din pastă semifină, fără ornamente, apar numai câte două sau patru torţi, care au avut un rol practic (PI. V/8-10).

10. Torti, butoni: butoni mari alungiţi dispuşi orizontal şi perforaţi vertical (PI. V/l, VIII/1,); butoni simpli mici şi mari (Pl. V/3-5, VI/13-14, VII/1, VIII/5,6,11, IX/10,11, XI/4); butoni în formă de şa (Pl. X/8); torţi perforate (Pl. V/8-10, VTII/10, IX/1,10, XI/4,7), torţi dreptunghiulare perforate (Pl.X/3), torţi în formă de „cioc de pasăre” (XI/9).

Pe lângă materialul ceramic deosebit de bogat din groapa nr. 1 au mai fost descoperite şi alte artefacte arheologice, cum ar fi numeroase fragmente de obiecte litice, obsidian, silex şi carneol, dintre care şi două lame din obsidian bine confecţionate şi retuşate la margini, având dimensiunile de 5-7 cm (Pl. XII/1-5).

De asemenea au fost descoperite două topoare din piatră. Primul topor are forma ovală, cu tăiş oval, partea de sus fiind ruptă, fără gaură de înmănuşare, cu dimensiunile de 4,7 x 3 x 1,2 cm (PI. XII/13). Celălalt topor are formă trapezoidală, tăişul este drept, fără gaură de înmănuşare, partea de jos este ruptă, dimensiunile sunt 7,5 x 6x 2,5 cm. (PI. XII/12). Tot din această groapă provine un fragment de piatră de râşnită cu dimensiunile 11 x 7,5 x 1,5 cm. (Pl. XII/8). Au mai fost descoperite numeroase oase de animale, aparţinând mai ales bovinelor şi un fragment din corn de căprioară, cu urme de prelucrare, bine lustruit, care a fost utilizat, probabil, la lustruirea vaselor ceramice.

Paralel cu SI. pe partea dreaptă a canalului a fost trasată secţiunea nr. 4 (PI. III/1). în această secţiune a fost descoperită o parte din groapa nr. 1 din SI. Astfel SI/Gr. 1 şi SIV/Gr.l formează aceeaşi

13 Raczky 1987, p. 108.

» Horváth 1982, p.201-222.

15 Iercoşan 1997, p.25; Németi 1986-87, p.24-26.

16 Iercoşan 1997, p.28, PI. 12/10, 10/8, 25/20, 13/5.

6