Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 27/1. (2011)

Attila Nándor Hágó: Aşezarea neolitică târzie de la Carei-Kozárd (jud. Satu Mare)

Aşezarea neolitică târzie de la Carei-Kozárd (jud. Satu Mare)

Attila Nándor Hágó

Cuvinte cheie: neolitic, ceramică pictată, Cărei, Tiszapolgár, Câmpia Tisei Key words: Neolithic, painted pottery, Cărei, Tiszapolgár, Tisa Plain

Situl Kapard se află la сса. 3,5 km est de hotarul municipiului Cărei (jud. Satu Mare), între şoseaua Carei-Satu Mare şi segmentul corespunzător al căii ferate, pe terasa joasă a pârâului Mérges (Pl. I). Sub acest nume (Ko^dr) este amintit în 1335 un sat, pentru ca, după cca. un secol să reapară în documente sub menţiunea de loc pustiu1 2; hotarul apare şi sub denumirile Kis-Ko^ár, Nag)/ Ko^ád.

Microzona, cu exces de umiditate, se afla la marginea mlaştinii Ecedea, care s-a extins prin „golfuri” (colmatate în timp) până la linia actuală a localităţii Cărei. In imediata apropiere, la nord de punctul Ko^ârd, lângă satul Căpleni, pârâul Mérges se varsă deja în mlaştină. Terasele acestui pârâu au fost intens locuite în decursul vremii3.

Cercetarea sistematică a zonei a început cu perigezele şi cu săpăturile de salvare efectuate de către Németi János la sfârşitul anilor 70 şi în anii ’80. Primele săpături sistematice au fost organizate de către Muzeul Municipal Cărei, conduse de către Neţa Iercoşan începând cu anul 1991. In perioada 1991-1996 a fost descoperită o parte din aşezarea neolitică târzie (Pl. IV/3) şi mai multe morminte4, gropi menajere cu oase de animale5, fragmente ceramice din culturile Bodrogkeresztúr, Tiszapolgár, Baden, cultura scitică de tip Alföld, La Тёпе6, morminte din epoca migratiilor7, fragmente ceramice din sec. XI-XIII şi urmele bisericii satului Kozârd8. Ultima cercetare de teren în zonă a fost efectuată în toamna anului 2010 de către dr. Németi János şi Hágó Attila Nándor; tot cu această ocazie au fost făcute măsurători cu GPS.

Aşezarea neolitică se extinde la 300 m sud de calea ferată (în dreptul km 754/5) şi la 400 m vest de pârâu; aici se găseşte partea cea mai ridicată a zonei9. Are o formă ovală cu dimensiunile de cca. 90 x 80 m, aici concentrându-se locuirea, cu un strat de cultură gros de aprox. 50 cm10, (PI. II/1).

In anii 1974 şi 1984 au fost executate şanţuri pentru conducte de apă potabilă în stânga căii ferate (borna 754/5, azi hotarul comunei Căpleni). Aceste şanţuri au deranjat mai multe complexe arheologice, gropi menajere, locuinţe de suprafaţă, vetre de foc. Materialul descoperit constă din fragmente ceramice, oase de animale, aşchii de obsidian, fragmente din topoare de piatră. Au fost identificate în total 8 complexe deranjate11.

In toamna anului 1988, paralel cu calea ferată (în partea dreaptă), a fost săpat un şanţ lat şi trei mai înguste, trasate perpendicular pe primul, pentru evacuarea apelor pluviale. Cu ocazia acestor lucrări au fost deranjate mai multe complexe arheologice din diferite epoci şi culturi arheologice. Săpătura de salvare a fost condusă de către Németi János12, iar la şantierul arheologic a participat şi elevul Gindele Róbert (azi cercetător ştiinţific la Muzeul Judeţean Satu Mare).

Materialul arheologic descoperit cu ocazia cercetărilor constă din fragmente ceramice care provin din stratul de cultură şi din diferite gropi menajere. De asemenea, au fost descoperite obiecte din piatră (topoare, râşniţe), aşchii, lame de silex, obsidian şi carneol, piese din lut, oase de animale, urme de locuinţe (chirpici). Canalul I (Şanţ I/A) se afla în partea dreaptă a căii ferate, cu o lungime de aprox. 250-300 m, lăţimea 3 m iar adâncimea medie de 1-1,5 m. Şanţul I/A a deranjat 5 gropi menajere cu un bogat material neolitic (Pl. II/2). Stratigrafia şanţului era următoarea: partea de sus 0-0,25 cm arătură, 0,25-0,50 strat vegetal steril (probabil în urma inundaţiilor), iar de la 0,50-0,60 cm se adânceau din stratul de cultură gropi menajere. In majoritatea cazurilor gropile au fost numai parţial săpate din cauza apei infiltrate, iar gropile nr. 3, 5, şi 6 (probabil o locuinţă de suprafaţă) au fost semnalate numai în desen, iar materialul arheologic provenit din aceste gropi a fost amestecat cu fragmentele provenite din stratul de cultură al şanţului. Perpendicular pe şanţul I/A au fost deschise patru secţiuni având următoarele dimensiuni: S.I. 6 x 3 m, S.II. 4x2 m, S.III. 4x2m şi S.IV. 5x3 m. Din punct de vedere al materialelor arheologice, cel mai bogat complex a fost groapa nr.l, care a apărut în S. I şi parţial în S. IV. Groapa nr. 1 s-a conturat în mijlocul şanţului, partea din mijloc fiind parţial

1 Stanciu-Iercoşan 2003, p. 139; Németi 1999, p. 67.

2 Mizsér 2001, p. 250.

3 Németi 1981-1982, p. 168-169; Németi 1986-87, p. 22, 24-26; Németi 1999, p. 10, 67.

4 Iercoşan 1997, p. 23-58; Astaloş-Virag, 2008, p.74, Băcueţ-Crişan 2004, p.72.

5 El Susi 1997, p. 59-62.

6 Iercoşan 1986-1987, p.142; Németi 1999, p.67.

7 Stanciu 1997, p.161-191; Stanciu-Iercoşan 2003, p.139-160.

8 Németi 1999, p.67.

9 Codul folosit pentru situl Kozárd este 47.XV.C. după Németi 1999, p.67.

10 Iercoşan 1997, p.23.

11 Németi 1986-87, p.24-26; Fig. 19-22\1-10.

12 Căruia vreau să-i mulţumesc şi pe această cale pentru materialul arheologic adunat prin periegheze, pentru ajutor şi sprijin.

Satu Mare — Studii şi Comunicări, nr. XXVII / I, 2011