Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 27/1. (2011)
János Németi: Contribuţii la necropola celtică de la Curtuiuşeni (Érkörtvélyes) - Égetőhegy, jud. Bihor
printre care se includ şi cele trei complexe funerare din Ha târziu, au fost publicate ulterior de către directorul muzeului din Săcuieni24. în afară de aceste materiale, în colecţia muzeului se găsesc şi alte artefacte provenite de la Égetőhegy, probabil tot din descoperiri întâmplătoare. Credem că unele dintre ele au făcut parte iniţial din fosta colecţia a lui dr. Andrássy din Valea lui Mihai. în vara anului 1972 muzeografii de la secţia de ştiinţele naturii din Muzeul Ţării Crişurilor au vizitat muzeul din Cărei. Cu această ocazie au trecut şi prin Curtuiuşeni, au dus cu ei artefacte provenite dintr-un mormânt răvăşit: un vas piriform lucrat la roată de culoare cenuşie închisă, ornamentat cu patru proeminenţe apucător25 şi un castron de culoare brună, vas tipic de olărie celtică atât de friabilă că nu a putut fi salvat. în anul 1976, cu ocazia unei periegeze, a fost salvat un mormânt de incineraţie în groapă26. în colecţia muzeului de la Săcuieni se află o cană bitronconică, cu toarta plasată la mijlocul vasului27. Vasul este specific pentru ceramica lucrată la roată din Ha. D şi nu prea apare în context celtic. Analogii pentru acest vas putem menţiona de la Tarpa şi Nyíregyháza-Közvágóhíd, toate din context scitic, din Ha. D. în anul 1980, în urma surpării malului de la nisipărie-zonă sud-estică de la Égetőhegy, au apărut mai multe artefacte dintr-un mormânt de inhumaţie, care se afla la o adâncime de 1,8-2 m: o spadă cu teaca, lanţ de atârnat spada, trei rozete (ornamente de la scut) şi un cui, toate adunate de elevii şcolii elementare din Curtuiuşeni28. Cercetarea sistematică a necropolei de la CurtuiuşeniTgetohegy a fost organizată în 1968. Lucrările au fost conduse de N. Chidioşan, iar la săpăturile arheologice au participat Nánási Zoltán din partea Muzeului de Istorie din Săcuieni şi profesorul Barry M. Beeby din Anglia. în urma lucrărilor de cercetare au fost identificate în total nouă complexe funerare celtice din epoca La Тёпе. Aceste morminte au fost prelucrate recent de E. Teleagă29. Ritul funerar Necropola celtică de la Curtuk^eni-Égetőhegy este birituală. Din mormintele sigure publicate de Nánási Z.-6 complexe funerare-unul este de inhumaţie, trei de incineraţie în groapă şi două de incineraţie în urnă. Mormintele cercetate de N. Chidioşan-în total 9 complexe funerare-sunt, trei de inhumaţie, şase de incineraţie în groapă. E. Teleagă menţionează 21 de morminte plane (Flachgräber) şi un mormânt cu car, credem că tot un mormânt plan. Consideră că din 22 de complexe funerare 16 morminte sunt sigure din care 10 sunt de incineraţie în groapă, 5 de inhumaţie şi 2 incineraţie în urnă30 31. Prin completarea documentaţiei privind necropola celtică de la Curtuiuşeni, putem vorbi despre un număr de 29 de morminte dintre care 21 pot fi considerate sigure: 5 de inhumaţie, 14 incineraţie în groapă şi 2 de incineraţie în urnă. în repertoriul judeţului Bihor numărul mormintelor estimate de Nicolae Chidioşan ar fi în jur de 100, din care mai mult de jumătate au fost distruse de nisipărie. Noi credem că numărul complexelor funerare sigure şi al acelora distruse nu depăşea 50-55(?). Inventarul funerar Comparând inventarul funerar al mormintelor cercetate de N. Chidioşan şi publicate de E. Teleagă cu desenele făcute de noi, nu mult după terminarea săpăturilor arheologice, facem următoarele constatări (P1.4-11/A.): Ml/1968-lipseşte o limbă de curea în formă de suliţă (PI. 4.) МЗ/1968-faţă de un fragment de fibulă (PI i/i.2i?-după Teleagă) am constatat o fibulă Dux de tip A632. M5/1968-faţă de un fragment de fibulă desenată (PI 4/5.9), noi am desenat o fibulă intactă de tip Münsingen recent tip Al 5. Din acest mormânt în plus mai menţionăm o fibulă mică Dux de tip A3; o fibulă cu două sfere la picior tip Al 0 şi o fibulă mică cu piciorul legat de arc tip A8a. M6/1968-la PI 6/6.7-8 o limbă de curea în formă de suliţă(?) am constatat un artefact încă în stare bună; PI 6/6.9; 6.10; (Hohlring) (Pl.13/1) de tip B3a (Németi), noi am desenat un alt artefact similar tip B3b (Németi). în plus a fost desenat un alt tip de Hohlring lucrat din tablă subţire de bronz presat pe un mulaj din lut tare, sistemul de închidere se realizează prin „îmbucare” având şi un manşon lucrat special. M8/1968-în plus noi am constatat şi am desenat încă o brăţară din fier cu ambele capete suprapuse şi lărgite în formă de romb (Pl.13/2.). Fibula de tip Dux timpuriu EF2 (PI. 14) credem că reprezintă o fibulă de acest tip descoperită însă la Oradea-Salca. în anul 1970 cercetătorul V. Zirra şi profesorul O. H. Frey au făcut o periegheză la Curtuiuşeni-Égetőhegy, la suprafaţă în nisip au găsit un fragment dintr-o fibulă cu arcul Contribuţii la necropola celtică de la Curtuiuşeni (Erkörtvéljes)-Égetőhepy, jud. Bihor 24 Nánási 1973, p. 29-38; Idem 1975, p. 46-50. 25 Teleagă 2008, PI. 12/EFl-Eizerfund. 26 Németi 1992-93, p. 23-28. 27 Nánási 1973, PL III/3; Teleagă 2008, PL 13/EF4. 28 Chidioşan, Săşianu 1982, p. 393-398. 29 Teleagă 2007, p. 23-57; Idem 2008, p. 85-165. 30 Teleagă 2008, p. 87. 31 planşele în paranteză cu litere scoase în evidenţă sunt din publicaţia lui E. Teleagă: Die La-Tene-Zeit/iche Nekropole von Curtuiuşeni/Erkörtvélyes (Bihor, Rumänien), Dacia, LII 2008, p. 85-165. 32 Németi, 1988. 105
