Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 27/1. (2011)
János Németi: Contribuţii la necropola celtică de la Curtuiuşeni (Érkörtvélyes) - Égetőhegy, jud. Bihor
János Németi egal boltit de tip Dux timpuriu (?), care după cunoştinţele noastre s-a pierdut şi V. Zirra nu mai face referiri la acest artefact33. La PI. 16 artefactele notate EF6 şi EF7 precum şi EF 13 a,b,c; EF a, b şi EF 15, credem că aparţin mormântului de incineraţie salvat de preotul reformat Kovács Lajos şi publicat ulterior de M. Roska şi care mai târziu probabil a intrat în colecţia lui Andrássy de la Valea lui Mihai şi apoi în anul 1958 au fost preluate de Muzeul Ţării Crişurilor. Mormintele notate de E. Teleagă: Ml 0/1954, PI. 8-două vase şi o verigă din fier; M11/1958-PZ 9, patru vase au fost desenate de noi ca artefacte izolate; M12/1967 Pl.8 sau 17 /16 două vase. M13/1971-un vas, la fel parţial sunt menţionate în inventarul muzeului de la Valea lui Mihai şi credem că au fost preluate tot în anul 1958 de Muzeul Ţării Crişurilor. Toate aceste artefacte le considerăm ca fiind descoperiri izolate, dar cu provenienţă de la Curtuiuşeni-Egetohegy. Cu probabilitate aparţineau unor morminte distruse, dar fără alte date mai sigure cu foarte mare risc pot fi considerate ca morminte concrete. M15 (Ml/1967-Nánási) (PI. ll/BJ-P/. 11/1-10. Acest complex funerar conţine unele elemente de inventar funerar care nu se asociază în acest fel în alte morminte cunoscute de la Ciumeşti I (moara), Sanislău- Eutărie sau de la PişсоIt-Nisipărie. Fibula cu „opturi” PI. 15/1.2 tipul Al 7 (Németi) are o asociere bună cu brăţările de 3-4 semiove mari-B18 (Németi)-P/ 15/5.6 cu zăbală de tip celtic (PI. 15/10) şi cu fragmentul de fibulă de fier (PI. 15/15.9). Artefactele: limbă de curea în formă de suliţă încrustată cu motive lucrate din bronz (PI. 15/8) tip E3 (Németi), brăţară cu disc (PI. 15/4) tip B8 (Németi); brăţară masivă cu ornament plastic PI. 15/7, tip B14b (Németi), în general, asociate în mormintele datate în La Тёпе B2b34. Aceste morminte pot fi încadrate în faza a doua a necropolei de la Pişcolt. în schimb artefacte ca fibula de bronz tip Al 7, brăţara sau veriga de gleznă de tip В18, fibula de fier lungă de tip Bl9 sau 20 pot fi datate în La Тёпе Clc şi apar numai în mormintele încadrate în faza a patra a necropolei de la Pişcolt-Nisipărie35. Pe baza acestor observaţii şi constatări credem că în aşa-zisul Ml (Nánási) = A415 (Teleagă) au fost asamblate artificial artefacte din două complexe funerare-morminte deranjate probabil în aceeaşi perioadă la Curtuiuşeni-Egetohegy, deci aceste artefacte aparţin probabil la două morminte de incineraţie în groapă, primul datat în La Тёпе B2, iar celălalt mormânt în La Тёпе Cl. E. Teleagă discută mormântul nr. 6 (M20/1962) după publicaţia lui Nánási, folosind doar textul, fără ilustraţie (Nánási 1973 32.). Din acest inventar E. Teleagă a identificat doar o terină ornamentată cu cercuri concentrice (PI 14/1.20). Restul inventarului funerar, în afară de o altă terină, a fost identificat în colecţia actuală a profesorului Z. Nánási de la Valea lui Mihai: o flasă lustruit cu grafit în exterior, o fibulă de bronz de tip Dux evoluat tip Al 1, un fragment de brăţară din placă de bronz mamelonată tip B3a, un vârf de cataramă în formă de suliţă tip E3, două inele din fier, două fibule din fier sudate şi arse, un vârf de lance. Mormântul nr. 6/1972 se încadrează în La Тёпе CI. Bucăţi de oase calcinate lipite de inventarul funerar indică clar un mormânt de incineraţie în groapă (PI. 12). Fibula de tip Mötschwil descoperită la Berindia (PI. 15/11) în context clar dacic din epoca clasică, după părerea noastră, nu apare niciodată în context celtic în nord-vestul Transilvaniei, până la faza oppidiană din LT D celtic. Analogii se cunosc din zona noastră de la Biharia dintr-un context neclar36 şi de la Panic, la fel, în context dacic37. După părerea noastră cea mai recentă descoperire funerară din zona noastră o reprezintă mormântul de inhumaţie celtic descoperit la Dindeşti-Curtea lui Negreanu (М2), în care, pe lângă cele două verigi de gleznă cu şapte semiove, apare o fibulă cu piciorul prins de arc în apropierea resortului de tip La Тёпе CI final sau de la începutul La Тёпе C2, împreună cu fragmentele dintr-o brăţară de fier şi un lanţ subţire din bronz (ultimele două nepublicate). Acest mormânt eventual se poate data în sec. II a. Chr. sau la începutul secolul I a. Chr.38 Acest tip de fibulă evoluează într-o vreme paralel cu fibula de schemă LT. D seria D/E Koszrewski. în acest fel, mormântul de la Dindeşti se poate încadra cel mult în a doua jumătate a secolului II a. Chr. în concluzie, fibula de tip Mötschwil descoperită la Berindia nu se leagă de descoperirile celtice din nord-vestul Transilvaniei. Din mormântul cu car, publicat de M. Roska39 a fost reluată de E. Teleagă40 o fibulă de tip LT. mijlociu ornamentată cu o placă emailată (Fibeln mit Emailplatte auf dem Fuß). Această fibulă lucrată din fier face parte din tipul A20, o variantă târzie a fibulei de tip Miinsingen recent, M60 şi M61 de la Pişcolt, fiind asociată cu verigă sau brăţară cu patru semiove. Aceste morminte fac parte din faza a IV-a a necropolei şi se încadrează cronologic în LT. Cla41. Catalogul întocmit pentru acest tip de fibulă precum şi harta de 33 Zirra 1971, p. 197, fig. 5/1. 34 vezi mormântul Nr. 6 de la Ciumeşti I: brăţară asociată cu fibulele tip Dux timpuriu, tipul A2a; cu brăţară din placă subţire de bronz, mamelonată tip B3 a,b-Zirra 1967 fig. 10. 35 Németi 1993 Fig. 7-8. 36 Dumitraşcu 1982, p. 165. 37 Rustoiu 1997, p. 33-35 fig. 19/1. 38 Zirra 1972, p. 151-205 fig. 10/1; Zirra 1971, fig. 3/11; fig. 7/1-2. 39 Roska 1942, fig. 10. 40 Teleagă 2008 fig. 5. 41 Németi 1993 fig. 3/15; fig. 7/91. 106
