Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 27/1. (2011)

János Németi: Contribuţii la necropola celtică de la Curtuiuşeni (Érkörtvélyes) - Égetőhegy, jud. Bihor

ocupată de necropola celtică (Égetőhegy). Artefactul sârma de bronz-SH2, după E. Teleagă11, ar avea analogii în necropola de la Hallstatt sau din necropolele de La Тёпе timpuriu (Fmhlatene-Zeit) din Germania de sud. Acest tip de fibulă, aşa cum este reconstituită, nu este cunoscută din perioadele Ha D şi La Тёпе A din Bazinul Carpatic. Nu excludem că această bucată de sârmă de bronz răsucit, face parte dintr-o fibulă de tip passementerie „Passemteriefibel von Typ Suseni”12 sau eventual aparţinea unei fibule de tip Donija Dolia. Un exemplar similar se cunoaşte de la Simeria Ml13.

Necropola celtică (PI. 2)

Artefacte din necropola celtică descoperite înainte de al doilea război mondial au intrat în mai multe colecţii particulare, care în bună parte au fost publicate de M. Roska. Unele descoperiri au ajuns în muzeul „dr. Andrássy” din Valea lui Mihai, care în urma unei mici intervenţii a salvat trei bucăţi dintr-un lanţ de bronz ars şi topit, un nasture din bronz şi o cataramă din bronz14, iar printre oasele umane calcinate au fost găsite fragmente dintr-o podoabă de sticlă, o brăţară (?) arsă şi topită, având numărul de inventar 555-556. Acest complex-oase arse şi artefacte topite credem că indică clar că aparţin unui mormânt celtic de incineraţie în groapă (Ml/1934). Dintr-un alt mormânt-probabil de inhumaţie-provin o strachină cu toartă şi un inel din bronz cu nr. inv. 844-845 (M2/1934). M. Roska menţionează că de la Curtuiuşeni-Égetőhegy, dintr-un mormânt de incineraţie, au intrat în colecţia dr. Andrássy fragmente dintr-o brăţară de sticlă15. Nu este exclus ca această observaţie a lui M. Roska să se refere la mormântul de incineraţie descoperit în 1934. Preotul reformat din comună, Kovács Lajos, a salvat o parte din inventarul unui mormânt de incineraţie, care, cu permisiunea lui, a fost publicat de M. Roska16. Dr. Andrássy i-a atras atenţia lui M. Roska asupra colecţiei doamnei Balássy Józsefné în care se aflau artefacte de la un mormânt cu car17. Din colecţia preotului Kovács Lajos au fost publicate de M. Roska unele artefactele dintr-un mormânt descoperit la Uget-domb (azi Scărişoara), considerat de autor tot mormânt celtic18. Din publicaţia lui M. Roska, umbo-ul de scut a fost preluat de VI. Zirra şi datat dintr-o perioadă de LT mijlociu-final LT C2-Spătlatdnezeit19. Acest artefact nu se încadrează în rândul descoperirilor celtice din nord-vestul Transilvaniei şi ulterior a fost încadrat în descoperirile din sec. II-III d. Chr.20 De la Üget domb din punctul Vince-tag este menţionată o aşezare din secolele II-III d. Chr., datată cu o fibulă de fier21.

în anul 1954 cetăţenii Szalai Imre şi fratele său Zoltán (Curtuiuşeni, nr. 206), au dus de la Égetőhegy în muzeul de la Valea lui Mihai artefacte dintr-un mormânt, fără să fie specificat ritul funerar: un vas mare de culoare brun-gălbui neornamentat, nr. inv. 2231; o cană de culoare neagră cu toartă nr. inv. 2232, o brăţară din bronz cu patru „umflături” având capetele suprapuse nr. inv. 2233 şi un obiect de fier cu două braţe, probabil fragment dintr-o foarfecă, nr. inv. 2234 (PI. 13/4.). în documentele muzeului din Valea lui Mihai se păstrează despre aceste artefacte o fotografie. Din mormântul recuperat de Andrássy în anul 1954 E. Teleagă a identificat, în Muzeul Ţării Crişurilor, două vase: vas mare (fig.8/10.2), o cană (fig.8/10.1) şi o verigă din fier(?) fiind considerat ca un mormânt separat şi notat cu M.10. Din însemnările dr. Andrássy aflăm că la 14 aprilie 1946 Bene András directorul şcolii de la Curtuiuşeni şi învăţătoarea Toth Anna cu elevii din şcoală au organizat o excursie la Égetőhegy. Elevii au găsit aproape la suprafaţă schelete umane (probabil 2-3 schelete) din care au adunat şapte vase, unele sparte, precum şi mărgele de sticlă şi obiecte mici din bronz, nr. inv. 563- 564, 844-845. Presupunem fără să putem identifica artefactele găsite, că ele aparţineau unor morminte de inhumaţie celtice (?). în anul 1956, cu provenienţa de la Curtui^eni-Égetőhegy, Tánki János (Curtuiuşeni str. Vasút nr. 705), a adus la muzeul din Valea lui Mihai artefacte dintr-un colier compus din mărgele de bronz şi sticlă şi os, nr. inv. 2599, o cataramă din bronz nr. inv. 2600, o brăţară din bronz nr. inv. 2601 şi un vas mic, nr. inv. 2602. Credem că aceste artefacte au aparţinut tot unui mormânt celtic fără să cunoaştem ritul de înmormântare. Preotul reformat Varga Béla la 2 iunie 1946 împreună cu Bodnár Lajos, au făcut o vizită la Égetőhegy, (probabil au făcut şi un mic sondaj ?), şi au găsit următoarele artefacte: 2 inele mari (brăţări?), un cuţit din fier, lung de 19,5 cm plus mânerul, două vase cu toartă (căni) şi oase mici arse. Mai mult ca sigur, este vorba de un mormânt de incineraţie celtic22.

Nánási Zoltán menţionează că profesorul Bodoglai Alexandru a colaborat cu Muzeul de Istorie de la Săcuieni, şi începând cu anul 1966 a salvat artefacte din 11 morminte, predate muzeului23. Aceste morminte,

János Németi

11 Teleagă 2008, Pl. 13/SH2-Spâthallstattgrab, p. 123.

12 Bader 1979, PI. 10/72; Dîmboviţa 1977, p. 107-108, PI. 192/la, lb.

13 Roska 1942, p. 226, nr. 53. 228/3, 3a; Bader 1983, PI. 33/290.

14 Andrássy actul 47/1959, nr. inv. 544-546, p. 547-548.

13 Roska 1939, p. 19.

16 Roska 1942, p. 35-38; Idem 1944, p. 37-38.

17 Roska 1942, p. 81-84.

18 Roska 1942, fîg. 2/1-7; 3/1-4.

19 Zirra 1971, fig. 8/30; Zirra 1971a, fig. 6/8-10.

20 Bona 1961, fîg. 9; Istvánovits 1992, p. 47-96.

21 Németi, Gindele 1997, p. 599-703.

22 Varga 2005, p. 20.

23 Nánási 2003, p. 64.

104