Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
A. Istorie
Sárándi Tamás rol central în asimilare. Toate aceste fenomene se integrează în politica minoritară specifică sfârşitului de secol XIX, care presupunea loialitatea necondiţionată a minorităţilor şi accepta ca singură manifestare a acesteia asimilarea voluntară8. Guvernul maghiar a accentuat caracterul exemplar şi tolerant al politicii sale minoritare şi considera asimilarea un fenomen natural cauzat de tranziţia spre capitalism.9 Cert este că până în 1918 nu mai funcţiona nici o şcoală germană la Satu Mare, toate fiind desfiinţate până la sfârşitul secolului XIX.10 11 O altă chestiune legată de asimilare este numărul celor care s-au declarat şvabi în momentul schimbării regimului; cu alte cuvinte, câte persoane de identitate şvăbească trăiau în judeţ? încă din acea perioadă existau diferite puncte de vedere referitor la această întrebare. Guvernul maghiar şi român, respectiv istoriografia maghiară şi română utilizează cifre diferite. Guvernul maghiar - citat de Tilkovszky - stabilea numărul şvabilor la 29.000 şi afirma că datele au fost falsificate de guvernul român, în scopul reducerii numărului maghiarilor.11 Unii istorici susţin în schimb existenţa a 40.000 de şvabi în perioada interbelică,12 iar alte surse afirmă că 16.000 de şvabi trăiau în plasa Cărei, zona cea mai populată de germani.13 După o statistică făcută de şvabi în perioada discutată, 26.000 de vorbitori de limba germană trăiau în judeţele Sălaj şi Satu Mare.14 Statisticile oficiale arată că 6.709 de persoane s-au declarat de etnie şvabă în 1910. Acest număr a ajuns la 34.982 până în 1920, iar în 1941, în ciuda regermanizării cu o durată de 20 de ani, a scăzut iarăşi la 7.289. Analizând separat datele din diferite sate, rezultatele sunt asemănătoare.15 Numele satului Recensământul din 1910 Recensământul din 1920 Recensământul din 1930 Recensământul din 1941 Urziceni 19 1594 657 89 Căpleni 0 1388 8 3 Tiream 12 1357 1254 147 Moftinu Mare 62 1415 865 39 Santău 7 519 26 1 Ardud 35 828 857 249 Beltiug 30 1070 1116 649 Răteşti 525 556 432 300 Sâi 772 752 756 789 Cărei 63 5932 289 198 *Datele statistice referitoare la naţionalitate în diferite recensăminte 8 O atitudine asemănătoare se aştepta şi de la evrei; mai pe larg, vezi: Gyurgyák János, A zsidókérdés Magyarországon, Osiris Kiadó, Budapest, 2001. 9 Punctele slabe ale argumentaţiei guvernului maghiar au fost subliniate şi de guvernul german într-un memorandum din 1930, care afirma că, în timp ce în 1810 funcţionau 1810 şcoli populare germane (în afara celor aparţinând saşilor), în 1903 acest număr a scăzut la 76. Mai pe larg vezi: Tilkovszky-Weidinger 2004:195-197. 10 Educaţia în limba germană a fost înlăturată treptat la Tiream în 1845, la Foieni în 1870, la Urziceni între 1900-1910. Mai pe larg vezi DAN- filiala Sălaj Fond Revizoratul şcolar, dos. 144, 202, 207 11 Conform statisticii guvernului german, în împrejurimile Sătmarului trăiau între 40.000 şi 70.000 de şvabi. Tilkovszky-Weidinger 2004:182. 12 Hauler 1998:48. 13 Gherman 1938:64-65. 14 Bălu 2003:198. 15 Varga E. Totodată, aceste fenomene pun sub semnul întrebării aplicabilitatea statisticilor, deoarece schimbări atât de radicale în proporţiile etnice sunt ireale în decurs de 10 ani. 86
