Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
B. Etnografie
Maria Lobonţ Puşcaş- Lévai Iosif realizate de dânsul. Atestarea pieselor de hamaşament a fost făcută de Casa Tradiţiilor din Budapesta, secţia meşteşuguri populare. Tehnica tradiţională de curelărie a unui atelier meşteşugăresc nu s-a schimbat semnificativ. ’’Realizarea unui hamaşament începea cu măsurarea calului, pentru care se realiza hamaşamentul. Dacă nu era posibilă măsurarea calului, mărimile se stabileau având în vedere: - rasa calului; - greutatea; - vârsta; - statura. Meşterul măsura, pe vremuri, cu palma (o palmă înseamnă 10,4 cm)”4. Materia primă de lucru a hamaşamentului - pielea - care era tăbăcită în trecut în ateliere de către curelari, dar după ce curelăria s-a separat de tăbăcărie, curelarii şi-au procurat pielea de la tăbăcari. Pielea de vacă, taur sau bivol folosită pentru realizarea pieselor de hamaşament era groasă de aproximativ 3,5-5 mm. Meşterii de azi folosesc acelaşi tip de material, diferă doar tratamentul pe care îl suferă pielea la prelucrare. Primele piese de hamaşament au avut o formă deosebit de simplă, având în principal un rol practic, anume de a transmite forţa de tracţiune a calului în mişcare a unui obiect (căruţa). Pieptaml şi curelele erau late şi se terminau cu capete îndoite şi legate cu piele. Aceste modele de piese de hamaşament stau la baza celor din zilele noastre. Croirea se face cu cuţite diferite: există un cuţit cu care se face croirea curelelor cu margini paralele; pentru tăierea liniilor concave se foloseşte cuţitul de tip „semilună” sau cuţitul şpiţ. După croirea componentelor de hamaşament, fiecare bucată în parte este vopsită, urmează uscarea acestora, iar apoi începe procesul de coasere. Coaserea pieselor de hamaşament se face în două moduri: manuală şi mecanică (există o maşină specială de cusut). Cusutul manual se execută pe scaunul de curelărie cu ajutorul căruia se prinde materialul de cusut. Scaunul are un şezut alungit pe care curelarul se aşează astfel având materialul de lucru la îndemână. Curelarul foloseşte la procesul de coasere şi sula de diferite mărimi, ace şi aţă impregnată. Cusătura se realizează cu două ace trecute prin găurile făcute cu sula. Apariţia maşinii de cusut a uşurat mult munca curelarului, dar sunt situaţii în care folosirea acesteia este imposibilă. O altă etapă de lucru este ornamentarea pieselor. Produsele de curelărie devin tot mai frumos lucrate, mai elaborate şi mai bogat ornamentate. Ornamentaţia măreşte valoarea pieselor de hamaşament. Ornamentele de hamaşament sunt de mai multe categorii5:- ornamente împletite,- ornamente tăiate,- ornamente împletite şi tăiate,- ornamente îmbogăţite cu accesorii realizate din aramă (acest tip de ornamente este cel mai des întâlnit în zona Sătmarului),- ornamente la care se adaugă accesorii realizate din material textil (pâslă, fetru). Ornamentele diferă în formă, cromatică şi tehnică de lucru de la o regiune la alta, de la meşter la meşter. In trecut, casele regale/nobiliare aveau ornamentică specială pentru hamaşament, erau ornamentele recunoscute ale casei respective. în colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare se află un astfel de ornament, despre care se presupune a fi aparţinut uneia din casele nobiliare din zonă. Acest ornament a fost reprodus de către meşterul curelar Lévai Iosif din Satu Mare şi atestat de către instituţia mai sus amintită. Piesa de hamaşament este realizată din piele de taur prin împletire. După ce s-a realizat tăierea şuviţelor de piele, acestea au fost pregătite pentru împletire - s-au tăiat la 4 Inf. Lévai Iosif, 44 ani. Satu Mare, meşter curelar. 5 Pettkó-Szandtner Tibor, A magyar kocsizás (reeditare), Budapest, Lapu Kiadó, 1986, p. 185-196. 158
