Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
B. Etnografie
Aspecte socio-demografice privind populaţia ucraineană din nord—vestul României în secolul XX Moftin 4 328 2 484 1 377 80 0 207 75 105 0 Odoreu 4 854 3 365 1 300 3 0 168 14 4 0 Oraşu Nou 6 862 4 349 2 370 1 0 136 2 4 0 Pauleşti 4 359 1 888 2 063 5 0 395 5 3 0 Pişcolt 3 263 2 020 796 4 0 433 3 7 0 Sanislau 5 195 1 885 2 830 4 0 345 56 70 5 Săuca 1 468 745 514 1 0 208 0 0 0 Supur 4 677 2 993 1 340 1 0 328 13 2 0 Tarna Mare 3 718 3 333 169 27 0 166 23 0 0 Terebeşti 1 578 1 061 101 4 0 376 15 21 0 Tiream 2 358 1 137 694 4 0 190 185 148 0 Turulung 3 845 1 226 2 128 2 0 350 110 29 0 Valea Vinului 2 268 2213 21 2 0 18 4 10 0 Vama 3 669 2 591 994 1 0 74 6 1 0 Vetiş 4 475 2 183 2 050 115 1 116 4 1 0 Viile Satu Mare 3 242 1 348 1 495 2 0 379 11 7 0 Judeţul Satu Mare (total) 367 275 216 077 (58,83%) 129 234 (35,18%) l 556 (0,42%) 28 13 478 3 827 3 048 36 între localităţile rurale din judeţul Satu Mare, conform recensământului din 2002, Micula reprezintă comuna cu cel mai mare număr de populaţie ucraineană, 621 de locuitori ucraineni. O urmează localitatea Doba cu un număr de 136 de etnici ucraineni, Vetiş cu 115, Botiz cu 99, Moftin cu 80. în celelalte localităţi, numărul ucrainenilor declaraţi este foarte mic. Acest lucru are aceeaşi explicaţie ca şi în cazul mediului urban. Ar mai trebui adăugat faptul că în satele şi comunele sătmărene, spre deosebire de cele maramureşene situate în zonă muntoasă, unde agricultura se face doar pe parcele mici, cu o arie de cultură restrânsă, condiţiile geografice sunt mult mai prielnice muncilor pământului, aici culturile fiind mult mai diversificate, asigurând condiţii de viaţă mult mai bune. Acesta este şi motivul pentru care multe familii de ucraineni din Maramureş au ales să se stabilească în această regiune. Unul din principalele resorturi contextuale ale "migraţiei" de după al doilea război mondial - până în prezent - este baza economică a nivelului de trai, raportată la următoarele aspecte: satele ucrainene din Maramureş, din care au venit, sunt sate de munte, aşezate pe văi înguste, de tip risipit sau răsfirat de vale, cu terenuri agricole insuficiente pentru a asigura resursele de hrană necesare familiilor cu un număr mare de copii (7-11 copii). Fertilitatea terenurilor arabile fiind scăzută, iar acestea insuficiente spre a fi împărţite tuturor copiilor, mulţi etnici ucraineni au preferat zonele fertile din Câmpia sătmăreană. Un alt motiv al migraţiilor a fost, în special în perioada comunistă, lipsa unor centre industriale apropiate, singurele posibile locuri de muncă fiind în minele de la Borşa şi Baia Borşa, la defrişările forestiere ("butinăritul") sau muncile sezoniere la distanţe mari, pentru procurarea cerealelor necesare (în Bărăgan, în special). Astfel, se poate explica preferinţa pentru sate apropiate de oraşul Satu Mare, ca centru urban care putea să le ofere locuri de muncă mai bine plătite şi şcoli pentru educarea copiilor. Amploarea fenomenului, chiar şi în zilele noastre, se explică şi prin crearea unui "pattern" comportamental social, primii dintre membrii unei familii, aşezaţi în Câmpia Sătmarului, cu rezultate economice imediat vizibile în creşterea nivelului de trai, au fost luaţi ca "model" pentru noi migraţii. Ca o concluzie a acestei lucrări putem afirma că în zona de nord-vest a României, cel mai mare număr de ucraineni trăiesc în judeţul Maramureş, majoritatea locuind compact în sate de munte, precum Poienile de sub Munte, Bocicoiu Mare, Rona de Sus, Ruscova, etc. Datorită condiţiilor socioeconomice grele din aceste regiuni, o parte a lor a emigrat în mediul urban maramureşan, Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, însă majoritatea celor care au decis să părăsească satele natale s-au orientat spre Banat sau zonele sătmărene.Iată şi motivul pentru care în unele aşezări din judeţul Satu Mare, în a doua jumătate a secolului XX, numărul locuitorilor ucraineni începe să crească. Această migraţie spre alte zone din România, se datorează condiţiilor socio-economice mult mai bune pe care le găsesc în regiunile de câmpie, unde se poate practica o agricultură diversificată, pe suprafeţe mai mari şi unde se găsesc mai uşor locuri de muncă. Ceşterea nivelului de trai pentru cei care s-au aşezat în regiunile 317
