Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
A. Istorie
Sárándi Tamás Lóránt. Activitatea sa s-a concentrat asupra problemei minorităţilor în general, cu privire specială asupra celei germane.2 în ultimii ani au apărut şi alte studii care au în centru această problematică. Una dintre publicaţiile cele mai importante este cartea recentă a lui Norbert Spannenberger.3 Autorul se bazează mai mult pe surse arhivistice germane, respectiv pe rezultatele istoriografiei germane în domeniu, depăşind parţial lucrările lui Tilkovszky.4 în istoriografia românească, cercetările legate de populaţia germană sunt dominate de istoria saşilor. în ultimele decenii au apărut numeroase studii şi cărţi referitoare la aceştia.5 Mult mai puţine lucrări publicate se ocupă de şvabi. Istoria lor fie nu intră în ariile de cercetare, fie se concentrează doar asupra unor evenimente anume.6 7 In cazul şvabilor sătmăreni, situaţia este asemănătoare. Capitole întregi ale istoriei şvabilor sătmăreni sunt fie total necunoscute, fie publicaţiile legate de această temă comunică doar informaţii minime.8 Ernst Hauler, originar din judeţul Satu Mare, s-a ocupat de istoria şvabilor în mai multe lucrări, care au stârnit însă numeroase critici, multe dintre ele meritate.9 Muzeul Judeţean Satu Mare şi Institutul de Istorie şi Geografie Regională a Şvabilor Dunăreni din Tübingen au iniţiat un program comun de cercetare a istoriei şvabilor sătmăreni. în cadrul acestui program au apărut două culegeri de studii etnografice şi istorice în mai multe limbi, perioada cercetată fiind din momentul aşezării şvabilor şi până în secolul XX.10 O cercetare pe scară mai largă a istoriei interbelice a şvabilor a început după 2 Cele mai importante publicaţii referitoare la această temă: Ez volt a Volksbund. A német-népcsoportpolitika és Magyarország, 1938-1945 (Acesta a fost Volksbund-ul. Politica faţă de minoritatea germană în Ungaria, 1938-1945), Editura Kossuth, Budapesta, 1978; SS toborzás Magyarországon (Recrutare în trupele SS), Editura Kossuth, Budapesta, 1974; Nemzetiségi politika Magyarországon a 20. században (Politica faţă de minorităţi în Ungaria în secolul XX), Debrecen, 1998; Magyar memorandum és német válasz. A Duna-medencei kisebbségi problémákról (Memorandumul maghiar, şi răspunsul germanilor. Despre problemele minorităţilor în Bazinul- Dunării), 1931, in. Századok 2003/6, continuat în 2004/1 (acesta din urmă împreună cu Weidinger Melinda). 3 A magyarországi Volksbund Berlin és Budapest között 1938-1944 (Volksbund-ul ungar între Budapesta şi Berlin 1938- 1944), Lucidus kiadó Budapest, 2005, (trad. Dóba Dóra) 4 în ultimii ani, Eiler Ferenc s-a ocupat de istoria şvabilor. Printre altele vezi: Német és magyar nemzetpolitikák a két világháború között 1920- 1938 (Politica faţă de minorităţi la germani şi la maghiari în perioada interbelică 1920-1938), in. Integrációs stratégiák a magyar kisebbségek történetében, Somorja, 2005. június 9-10. red. Bárdi Nándor, Simon Attila, Fórum Kisebbségkutató Intézet, Teleki László Alapítvány; Németország Duna-völgyi politikája 1920-1938 (Politica Germaniei în Bazinul-Dunării 1920-1938), in. Társadalmi önismeret és nemzeti önazonosság Közép-Európában, szerk. Fedinezc Csilla, Teleki László Alapítvány, Budapest, 2002. 5 Câteva titluri: Vasile Ciobanu, Organizarea naţional-politică a germanilor din România 1919-1944, in Convergenţe transilvane, voi. II, Sibiu, 1994; Vasile Ciobanu, ASTRA şi saşii în perioada Interbelică, in. ASTRA - 125 de ani de la înfiinţare, red. Victor V. Grecu; Walter König, învăţământul saşilor transilvăneni, în. Saeculum, 1996/1-4. Cea mai nouă sinteză a temei: Vasile Ciobanu: Contribuţii la cunoaşterea istoriei saşilor din Transilvania 1918-1944, Hora, Sibiu, 2001. 6 Una dintre ariile de cercetare este istoria deportărilor din 1945: Deportarea etnicilor germani din România in Uniunea Sovietica, 1945, red.: Hannelore Baier, Sibiu, Forumul Democrat al Germanilor din România, 1994. 7 în cadrul unui program de cercetare al Muzeului Judeţean Satu Mare, în a doua jumătate a anilor 90, au fost realizate mai multe interviuri cu persoane care s-au întors din lagărele de muncă dn URSS, dar rezultatele cercetării au fost publicate doar parţial: Dorin Dărăban, Universul concentraţionar din bazinul Donbas, in Sovietizarea Nord-Vestului României, Editura Muzeului Sătmărean 1944-1950, 1996 red. V. Porumbăceanu, V. Ciubotă, Gh. Lazin; Maria Bulbac- Magdalena Steindbinder, Am fost deportat în Dónbas, in Sovietizarea Nord-Vestului României 1944-1950, Editura Muzeului Sătmărean. Deasemenea: Boros Ernő, „Volt mindenünk, jó életünk, van most nekünk jaj" (Am avut tot ce trebuia, o viaţă bună, acum este rău), vol.I-II, Status Könyvkiadó, Csíkszereda, 2005. 8 Mă refer mai ales la monografii mai mult sau mai puţin de calitate: Merii Rezső, Harminckét település története (Istoria celor 32 de localităţi), Szatmárnémeti, 2002, respectiv Ernst Hauler: A 900 éves Nagymajtény és 200 éves temploma (900 de ani de la fondarea Moftinului Mare, şi 200 de ani de la construirea bisericii), Passau, A szerző kiadásában, 1994; Tempfli Imre, Kaplony, Adalékok egy honfoglalás kori település történetéhez (Căpleni. Câteva date referitoare la istoria unei localităţi din perioada descălecatului), Szatmárnémeti, 1996, Szatmári füzetek, 5; Elek Imre, Túrterebes, Múltról a mának (Turulung. Despre trecut pentru prezent). Szatmárnémeti, Solstiţiu Kiadó, 2002. 9 Cele mai importante dintre lucrările publicate de el: Elbeszélések a szatmári svábokról (Povestiri despre şvabii sătmăreni), I-II kötet, 1998-2000, Satu Mare; Istoria nemţilor din regiunea Sătmarului, Ed. Lamura, Satu Mare, 1998. 10 Relaţii interetnice in zona de contact româno - maghiaro - ucraineană din secolul al XVIH-lea până in prezent - Interethnische Beziehungen im rumanisch-ungarisch-ukrainischen Kontaktraum vom 18. Jahrhundert bis zur Gegenwart - A román, magyar és ukrán népcsoportok egymáshoz való viszonya a 18. századtól napjainkig, red. Viorel Ciubotă-Hans Gehl, Satu Mare-Tübingen, 1999, Cultura materială şi spirituală din Bazinul Tisei Superioare. Influenţa populaţiei 224
