Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
A. Istorie
Marin Pop La începtul lunii octombrie într-un discurs ţinut la Alba Iulia, preşedintele P.N.R., luliu Maniu face cunoscut electoratului noul program al partidului4. Era primul program enunţat după actul de la 1 Decembrie 1918. Acest nou program avea, de fapt, la bază, principiile şi rezoluţia Unirii. Noul program a fost publicat în ziarul "Patria", într-un articol-manifest intitulat "Români! Cetăţeni alegători din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş". După ce se face un excurs istoric al partidului, ale cărui origini se regăsesc în ideile revoluţionarilor transilvăneni de la 1848, în articol se subliniază faptul că P.N.R. era "depozitarul trecutului", dar reprezenta şi "chezăşia prezentului", partidul lucrând "pentru consolidarea internă a vieţii de stat". El avea ca obiectiv "nivelarea cât mai grabnică şi cât mai definitivă a neamului nostru integral". Că în România întregită P.N.R. susţinea egalitatea în drepturi a minorităţilor etnice, care urmau să se bucure de drepturi politice şi culturale. Având în vedere faptul că P.N.R. era "conştient că în structura socială actuală a poporului nostru, izvorul cel mai de căpetenie al energiilor îl găseşti în ţărănimea noastră", subliniere pe care luliu Maniu a făcut-o şi în cadrul discursului din cadrul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, îşi propunea să înfăptuiască reformele menite a întări ţărănimea, atât pe plan economic, cât şi pe plan politic şi cultural. O altă prevedere a acestui program era cea referitoare la crearea unei clase de mijloc, una a comercianţilor şi meseriaşilor, cărora să li se acorde, în acelaşi timp, protecţia cuvenită clasei muncitoare. Tot aici, se introducea termenul de dreptate socială subliniind că statul urma "să ferească pe cel slab de exploatarea celui tare, iar cel mai tare să-l ajute a-şi validita puterea, fără ca să împiedice desvoltarea celui mai slab". Alte puncte economice ale acestui program se refereau la protecţia statului faţă de industria mică şi comerţ, dezvoltarea "sănătoasă" a industriei mari cu ajutorul statului, industria mare fiind chemată "să valorifice bogăţiile naturale ale ţării", neimpozarea venitului minim, introducerea impozitului progresiv, câştigul de război să fie supus la impozite însemnate, dezvoltarea stabilimentelor industriale. In domeniul educaţiei, P.N.R. "va stărui pentru naţionalizarea şi răspândirea învăţământului de toate gradele şi va urmări cu un deosebit interes desvoltarea instituţiunilor bisericeşti". In ceea ce priveşte "desăvârşirea naţională", ea urma să se realizeze în toate instituţiile de stat. Cultura românească trebuia să triumfe "pe toate terenele, fără a primejdui cultura neamurilor conlocuitoare". Particularismul provincial trebuia înlăturat, "atât din gândirea noastră cât şi din întocmirile de stat şi din instituţiile lui". Cu Aliaţii din timpul războiului trebuiau întreţinute legăturile de prietenie şi întărită armata română. In finalul discursului, se face un apel către electorat pentru a participa la alegerile care băteau la uşă, alegeri care, spune el, "întronează astăzi atâtea veacuri de jertfă" şi să facă "din exerciţiul dreptului de cetăţeni un prilej de curată sărbătoare în România Mare"5. Şi într-adevăr alegerile parlamentare din noiembrie 1919 au însemnat o sărbătoare pentru roţi românii, deoarece ele erau primele alegeri de după Marea Unire. Prin înalt Decret Regal se stabilesc zilele în care urmau să se desfăşoare primele alegeri generale de după Unire. Astfel, în zilele de 2,3,4 noiembrie au avut loc alegerile pentru Cameră, iar în zilele de 7 şi 8 noiembrie pentru Senat. Noul Parlament urma să se întrunească la Bucureşti pe data de 20 noiembrie 1919. Judeţul Satu Mare avea dreptul, conform legii electorale pentru Transilvania, la nu mai puţin de 12 deputaţi şi 5 senatori, deci avea 12 circumscripţii electorale. Dintre aceştia 10 au fost declaraţi aleşi, în conformitate cu articolul 46 al legii electorale, neavând contracandidaţi. Astfel, au primit mandatul de deputaţi următorii fruntaşi ai P.N.R.: Teofil Dragoş, în circumscripţia electorală Baia Sprie; Vasile Lucaciu, pentru Baia Mare; Constantin Lucaciu, la Seini; Augustin Mircea, la Ardud; Andrei Doboşi, la Ugocea; Béla Lengyel (maghiar), la Túrhat; Cornel Pop, la Careii Mari; Vasile Ardelean, la Cinghir; luliu Pop, la Colonia Albă şi George P. Văleanu, la Ecedul Mare. în circumscripţia electorală Cărăşeu au existat 2 candidaţi, şi anume Eugen Barbul, care a obţinut mandatul, cu 2.088 voturi, faţă de 859 câte a obţinut 4 Patria, nr. 191, 16 octombrie 1919 5 Ibidem, nr. 195, 20 octombrie 1919 138
