Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
A. Istorie
Unirea din 1918 - de la stereotipii la naşterea unei idei Şi, în sfârşit, doresc să citez însemnarea pe care o face pe o Evanghelie, în 1917, preotul din Lechinţa: „Urgia timpului a adus ca toate mijloacele să se pună în apărarea patriei, şi aşa s-a întâmplat că în anul Dlui 1917 luna mai 25 s-a demontat clopotul de greutate cam de 20 kg. ca să se folosească spre turnarea tunurilor. Semne triste. Lechinţa 25 mai 1917. Semnat Mihail Berinde preot local”. 12 Cu două luni înaintea luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, preotul din Lechinţa constata că apărarea „patriei” sale, a imperiului bicefal, necesită sacrificii dureroase, inclusiv topirea clopotelor de la biserică. Toate atitudinile enumerate mai sus, aparent contradictorii şi reprobabile, mi se par însă în ordinea normală a lucrurilor. Fruntaşii românilor transilvăneni luptau pentru drepturile naţionale ale celor pe care îi reprezentau. Voiau oficializarea limbii române, reprezentare proporţională în toate organele de conducere, şcoală performantă în limba română, cu dascăli calificaţi. Voiau învăţământ superior românesc. Se luptau pentru înlăturarea discriminării electorale, pentru înfiinţarea de biblioteci, pentru publicaţii periodice nepersecutate. îşi doreau toate aceste drepturi legitime şi sperau că ele se vor împlini prin reformarea profundă a Austro-Ungariei. Asta era aspiraţia lor. Ideea de unire a tuturor românilor nu s-a născut dintr-o dată şi în toate minţile. Conturată de o elită, inevitabil puţin numeroasă, ea a prins teren treptat. Unii o credeau imposibilă, alţii prea îndepărtată, alţii pur şi simplu nu auziseră de aşa ceva. în fond, pentru cei de atunci nu exista precedentul dezmembrării unui imperiu şi a clădirii, pe componentele lui, a unor state naţionale. Lucrurile păreau aşezate pentru multă vreme. Unirea românilor nu era, nici măcar în 1917, un proiect politic întru totul viabil. Mutatis mutandis, putem încerca o paralelă cu anul 1989. Pe 10 decembrie toată suflarea românească aştepta o reformare a regimului. Oamenii sperau să găsească mai multe alimente în magazine, căldură în case şi, cei foarte curajoşi, vorbeau chiar despre un regim comunist cu mai multe partide. Dar câţi gândeau că, peste doar două săptămâni, regimul comunist va fi înlăturat de jure, printr-o revoltă populară victorioasă? Că Ceauşescu va fi condamnat şi deja executat înainte de a se sfârşi luna? Cu siguranţă extrem de puţini. Marile idei se nasc greu şi se răspândesc şi mai greu. în fond, creştinismul, care se adresează trăirilor profunde ale oricărei fiinţe umane, a avut nevoie de trei secole pentru a se afirma temeinic în Imperiul roman. Cu atât mai greu a fost să se afirme o idee de unire, indiferent a cărei naţii. Unirea politică nu era deci o idee de secole a tuturor românilor, nu era ţelul ultim al luptei intelectualilor transilvăneni. Cu atât mai mare este meritul celor care au întrezărit această idee ca posibilă finalitate a luptei lor, sau au aderat entuziast la ea, chiar şi în 1918. Această decantare îndelungată, cântărire a consecinţelor fiecărui pas, teamă şi suspiciune la o adică, pe care a dovedit-o uneori intelectualitatea sătmăreană, îmi par mai degrabă semne de chibzuinţă, care trebuie să stea la baza oricărui lucru bine făcut. Căci, parafrazând o expresie biblică, „s-a făcut Unirea şi au văzut oamenii că este bună”. Bibliografie: Bărnuţiu, Elena, Carte românească veche în colecţii sătmărene, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1998. Câmpean, Viorel, Oameni şi locuri din Sătmar, Editura Citadela, Satu Mare, 2008. *** Lupta românilor din judeţul Satu Mare pentru făurirea statului naţional unitar român. Documente 1848-1918, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din RSR, Bucureşti, 1989. Mineiu pe luna august, însemnare de pe pagina de gardă, Arhiva Parohiei ortodoxe Lipău. Pătcaşiu, Vasile, Cronica de la Hotoan, manuscris. Pop, Alin, Lipău - la şase secole de atestare, manuscris. 2 Elena Bărnuţiu, Carte românească veche în colecţii sătmărene. Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1998, p. 193 135
