Marta, Liviu - Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 25/1. (2008)
Attila Nándor Hágó: Descoperiri aparţinând culturii Criş din zona Careiului
Descoperiri aparţinând culturii Criş din %?na Cârdului în majoritatea cazurilor le descoperim numai fragmentar. Figurina antropomorfa descoperită la Vada-Rét are o culoare brun-cenuşiu, element degresant nisip şi pleavă, cu dimensiunile 6,2x3,8x2,5 cm. Analogiile cele mai apropiate se găsesc în descoperirile de la Homorodu de Sus (Bader, op. cit. fir. 1/1-5), Zăuan (Lakó 1977, 41- 46, fig. 2/1-2, Lak1 1978, 11-15), Méhtelek (Kalicz Makkay, Op. át. 5-24, fig 9) şi Tăşnad - „Sere” (Iercoşan Op. át. fig. 3/1, 718, 9/5) precum şi în sudul Ungariei (Trogmayer, Koncz, Paluch, 2005, 17-18; Trogmayer, 2003, 8-20, fig. 5/1-2; Kalicz 1983, Abb. 4/2, 5/3) şi în întregul areal al culturii (Kutzián 1944), mai ales în Valea Crişurilor, în sud-estul Ungariei (Makkay, Starnini, 2008). Alte obiecte din lut ars sunt greutăţile de lut întregi şi fragmentare, fragmente de picior de altăraşe sau picioare de vase. Prin periegheză au fost adunate 16 greutăţi de lut, 4 întregi şi 12 fragmentare. Greutăţile de lut au formă rotundă şi circulară, sunt găurite la mijloc, culorile sunt brun închis, brun-cărămiziu, brun deschis, cenuşiu şi gălbui. Pasta este amestecată cu nisip şi pleavă, la câteva exemplare se poate observa o ardere de proastă calitate. Nici un exemplar nu este ornamentat, dimensiunile variează între 3-12 cm diametrul 1-5 cm grosimea (Planşa XVII/1-5; Planşa XVIII/1-5). Au mai fost adunate două fragmente neobişnuite. Primul fragment un picior de vas/picior de altăraş, din lut fin, bine netezit, amestecat cu nisip fin de culoare negru-cenuşiu (Planşa XVI/2). Celălalt este un fragment de picior de fructieră, de culoare roşu-cărămiziu, amestecat cu nisip şi pleavă (Planşa XVI/6), care probabil provine dintr-o cupă cu trei picioare; o astfel de piesă a fost descoperită la Zăuan Dîlma Cimitirului (Lazarovici, Lakó Op.cit 12/7, Lazarovici 1988, 23-71). Materialul litic este reprezentat în primul rând prin microlite: lame din „obsidianul carpatic”, vârfuri, aşchii (aproximativ 50 de bucăţi) (Planşa XXI/1-6), care au ajuns în zona noastră din regiunea Tokaj — Eperjes (Ungaria-Slovacia). Cercetările interdisciplinare recente au dovedit că lamele şi aşchiile din Oaş nu sunt lucrate din obsidian (T. Bíró 2004/1, 3-8). Cele 15 topoare şlefuite, de formă trapezoidală şi dreptunghiulară, fără gaură de înmănuşare, majoritatea lucrate din andezit. Dimensiunile variează între 4-9 cm lungime şi 3-6 cm lăţime (Planşa XIX/1- 8; XX/1-2; 4-8). Tot la materialul litic menţionăm râsniţele, frecătoarele, şlefuitoarele, pietre plate din rocă micaşistoasă (Planşa XX/3). Din acest sit n-au fost culese oase de animale. In ceea ce priveşte uneltele din os şi corn, avem un singur exemplar, un mic fragment de corn de capră. Fragmentul are dimensiunile de 5x1,5x1,9 cm şi partea superioară este ruptă, probabil a fost folosită ca amuletă sau unealtă (?) (Planşa XX/8). Concluzii Datorită caracterului incidental al descoperirilor, care provin din cercetări de teren, concluziile sunt sumare. Pe teritoriul judeţului Satu Mare doar la două aşezări au fost efectuate săpături arheologice sistematice: la Tăşnad-Sere şi Homorodu de Sus — Ograda borzului. Rezultatele săpăturilor însă sunt sumar publicate, astfel avem date foarte sumare în ceea ce priveşte statigrafia siturilor, formele de vase, piesele cultice, 9
