Marta, Liviu - Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 25/1. (2008)
Attila Nándor Hágó: Descoperiri aparţinând culturii Criş din zona Careiului
Attila Nándor HÁGÓ organizarea interioară a aşezărilor. Faptul că în zona Careiului sunt semnalate 92 situri cu descoperiri din neoliticul timpuriu denotă că aceasta era intens locuită în neoliticul timpuriu. Aşezările prezentate în acest articol se plasează pe terasele pârâurilor actuale (Urziceni-Vada rét, Yaşad — Valea Ganaşului, terasa Cehal), dar apar şi în alte zone la o distanţă mai mare de apă. (Berea, Ciumeşti, Pişcolt). Chiar şi dacă observaţiile noastre sunt sumare şi materialul este destul de puţin şi fragmentar, putem sesiza că aceste descoperiri arheologice au anumite trăsături locale, dar se încadrează perfect în descoperirile din Crişana (idolul de la Zăuan) precum şi în zona estică a Ungariei — ne referim la situl de la Méhtelek. Zona Careiului încă din neoliticul timpuriu a avut relaţii strânse cu alte zone geografice mai apropiate sau mai îndepărtate. Materia primă pentru unelte din piatră a fost adusă probabil din zona Şimleu Silvaniei, respectiv micaşiştul, din care au fost confecţionate râşniţe, apoi folosit ca material de degresare la confecţionarea ceramicii. Materia primă pentru lame şi vârfuri de săgeţi, obsidianul a fost adus din nord-estul Ungariei din zona Tokaj-Eperjes. In anii 2006-2008 împreună cu domnul dr. Németi János am efectuat cercetări de teren la cele 6 situri, le-am reverificat şi am constatat că din trei situri, unde se desfăşoară şi azi lucrări agricole; respectiv cimitirul actual (Urziceni Vada-rét, Cehăluţ — Cimitirul reformat şi Vaşad — Drifot), am reuşit să adunăm materiale arheologice (fragmente ceramice, aşchii de obsidian, fusaiole, fragment de topor de piatră). Pe baza fragmentelor ceramice ornamentate şi a formelor ceramice reconstituite, descoperirile sus menţionate se încadrează în neoliticul timpuriu în cultura Criş faza târzie, IIIB/IVA. bibliografie: Bader 1968: Bader T.: Despre figurinele antropomorfe în cadrul culturii Criş. In: ActaMN, 1968, p. 381-388. Domboroczki 2005: Domboróczki L.: A Tisgas^őlos - Domahága - Pusztán véglett ásatások eredményeinek a fényében. In: Archeometrikai Műhely 2005/2, p. 5-15. Iercoşan 1994 - 1995: Iercoşan N.: Săpături arheologice în aşegarea neolitică aparţinând culturii Starcevo Criş de la Tăşnad-Sere (jud. Satu Mare). In: StcomSM XI-XII, 1994-1995, p. 9-24. Ignat 1978: Ignat D.: Aşezarea neolitică aparţinând culturii Criş de la Suplacu de Barcău (Bihor). In: Crisia, VIII, 1978, p. 9-27/ Kalicz 1983: Kalicz N.: Die Körös-Starcevo-Kulturen und ihre Bergiehungen gur Unearbandkeramic. Tn: Nachrichten aus Niedersachsens Urgeschichte, 52, 1983, Abb 4/2, 5/3. Kalicz, Makkay 1974: Kalicz N., Makkay J.: A méhteleki agyagistenek. A nyíregyházi Jósa András Múzeum dőszaki régészeti kiállításának vezetője, Nyíregyháza, 1974. 2 Nu am indus în acest articol punctul Vasad I.E.E.L.I.F. fiind deja publicat, descopenle de la Berea Libuchegy se află în Muzeul din Baia Mare, iar ceramica neolitică semnalată la Sanislău, punct neprecizat s-a pierdut din colecţia şcolii generale. 10
