Marta, Liviu - Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 25/1. (2008)

Attila Nándor Hágó: Descoperiri aparţinând culturii Criş din zona Careiului

Attila Nándor HÁGÓ

spărtură un miez brun, cenuşiu sau gălbui, arderea este adeseori slabă, reducătoare. Datorită faptului că ceramica descoperită este fragmentară, reconstituirea formelor este destul de grea, dar totuşi am putut observa forme tipice ale culturii Criş. Dintre tipurile de forme cele mai frecvente putem enumera:

oale de uz comun lucrate grosolan/semifin, cu corp bombat, cu buza evazată sau dreaptă (Planşa XIII/2, 3, 5; Planşa XIV/1-4; XIV/1-2)

cupe cu picior (fructieră) înalt sau scund (Planşa XV/5-6; Planşa XVI/1, 3)

castroane şi străchini (Planşa XIII/1, 6, 7; XIV/6-7; XV/4-5) vase cu patru picioruşe ( Planşa XVI/5)

vase miniaturale (Planşa XIII/ 4; Planşa XIV/5, 8; Planşa XVI/5) Ornamentaţia ceramicii constă în ciupituri şi impresiuni cu unghia şi cu degetul, dispuse pe corpul vaselor, organizat sau dezorganizat (Planşa XIII/3; Planşa XIV/1, 4, 6; Planşa XV/2, 4), linii incizate (Planşa XIII/1, 5, 7; Planşa XIV/3; Planşa XV/ 1, 3). In materialul provenit de la Urziceni Vada — Rét nu a fost descoperit nici un fragment de vas cu pictură.

Am verificat întregul material ceramic adunat, am făcut statistici privind culoarea exterioară, degresantul şi decorul. Astfel ponderea ceramicii pe culoarea exterioară este brun deschis 48 %, brun închis 18 %, brun cu flecuri 8 %, cenuşiu 8 %, negru-cenuşiu 5 %, gălbui 1 %, cenuşiu închis 5 %. Degresare cel mai des folosită era nisip 63 %, urmat de nisip şi pleavă 13 %, şi nisip cu pietricele 13 % iar celălalte materiale folosite sunt în proporţii mult mai mici, pleavă 6% şi nisip şi mică 6 %.

In total au fost colecţionate aproximativ 800-900 fragmente ceramice din care 23,73 % sunt ornamentate (aproximativ 190-200 bucăţi), din care 37,30 % cu ornamente plastice, 16,06 % cu linii incizate, 46,63 % impresiuni cu unghia şi cu degetul (Planşa XXII/1-4).

Tipurile, formele ceramice şi decorul de pe fragmente descoperite la situl Urziceni Vada-Rét sunt tipice culturii Criş faza IIIB/IVA. Materialul ceramic în ceea ce priveşte formele, factura şi decorul are cele mai bune analogii la Méhtelek (Ungaria) (Kalicz, Makkay 1974, Makkay, Starnini, 2008) Homorodul de Sus (Bader 1968, 381-388), Tăşnad — Sere (Iercoşan 1994-1995, 9-24), Suplacu de Barcău (Ignat 1978, 9-25), Zăuan (Lazarovici, Lakó 1981, 13-44) în bazinul someşean (Kalmár 1987, 57-72), din Transilvania (Adassa 1976, 16-19, 72-89, 107-141, 198-264; Maxim 1999), Banat (Lazarovici 1970, 20-69) şi descoperiri recente în partea nordică şi nord estică a Ungariei prin periegheze la Ibrány şi Tiszaszőlős - Domaháza (Ungaria) (Domboróczky 2005), şi din valea râului Criş de pe teritoriul Ungariei (Makkay, 2007, Makkay, Starnini, 2008).

Plastica antropomorfă apare la Urziceni printr-un singur exemplar fragmentar (Planşa XIX/7). Fragmentul de statuetă antropomorfă se încadrează în tipul figurinelor cu steatopigie foarte pronunţată. Prezentarea corpului figurinei începe cu corpul şi se sfârşeşte cu un capăt în formă de sigiliu, coapsa grasă fiind foarte accentuată. Aceste figurine au fost lipite din două bucăţi, dar fiindcă au fost slab arse,

8