Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)

Sanda Băcueţ-Crişan: Stadiul cercetărilor privind perioada neo-eeolitică pe teritoriul judeţului Sălaj. Bazinul Barcăului şi Crasnei

Sanda BA(X JI ;7 -CRIŞAN

una dc alta. Secţiunea 1 de 25 x 1,5 metri nu a furnizat nici un complex neolitic. Dealtfel pe tot traseul secţiunilor nu au putut fi surprinse nivele de locuire preistorice, zona fiind puternic afectată de diversele amenajări pentru biserică şi casa parohială. 1-a acestea se adaugă şi urmele de locuire din diferite epoci, cp. bronzului, epoca dacică, ev mediu târziu. în partea de jos a secţiunii au apărut numeroase materiale ceramice aparţinând complexului Starcevo—Criş, dar numai în poziţie secundară, în secţiunea 2 tot în partea de jos a apărut o zonă cu o conccntare mai importantă de material ceramic neolitic care ar putea indica o locuinţă de suprafaţă de tip colibă12 * *.

în anul 2001 introducerea cablului optic în localitate a impus realizarea unei săpături de salvare în acelaşi sit'A A fost trasată o secţiune de 30 x Im. Au fost surprinse mai multe complexe aparţinând perioadelor identificate şi în prima campanie. Din neolitic au fost cercetate complexele C6, posibilă locuinţă de suprafaţă şi C9 o amenajare în două trepte. Fragmentele de lipitură de perete arsă indică o distrugere prin foc a complexului. Cele trei complexe identificate par să indice locuinţe de suprafaţă de tip colibă. Cercetarea de mică anvergură nu a permis aflarea altor date cu privire la locuirea de la Halmăşd, în mare locuirea atribuindu-se complexului Starcevo—Criş 11113—1VA în sistemul Lazarovici.

Port “Corăur

Aşezarea de la Suplacu de Barcău “Corău” (Porţ “Corău”) a fost semnalată de I ’.meric Salanki care colectase materiale de pe suprafaţa şirului, materiale ajunse apoi în colecţiile muzeelor din Oradea şi Zalău. Primele cercetări sistematice au început în anul 1973, săpăturile fiind efectuate dc Doina Ignat1-1. Cercetările au continuat de-a lungul anilor până în 1990. Noile realităţi din zonă, lucrările de construcţie ale barajului de acumulare dc la Suplac care afectează aproape în totalitate situl de la Corău, au indus necesitatea efectuării unor cercetări preventive, atât pe teritoriul judeţului Bihor cât şi a judeţului Sălaj. Cercetările au fost reluate în 200215 * continuând şi în anul 2003 A Astfel la informaţiile existente referitoare la habitat, economie şi credinţe religioase am adăugat informaţii noi datorate descoperirilor dc complexe şi a unei mici necropole de incineraţie17 * 19. O primă constatare se referă la dimensiunile apreciabile ale sitului, numai în judeţul Sălaj ocupând o suprafaţă de aproximativ cinci hectare. Cercetările în zona sălăjană au dovedit existenţa unor nivele de locuire sau complexe necunoscute până atunci la Suplac. I’.ste vorba de descoperiri aparţinând epocii romane, epocii bronzului, culturii Coţofeni, grupului Pişcolt, complexului Starcevo—Criş,B.

Zăucin “Dâmbul Cimitirului'

Aşezarea dc la Zăuan “Dâmbul Cimitirului” este pentru moment una din cele mai intens cercetate situri Starcevo—Criş din nord-vestul României. Campaniile susţinute in anii 1975, 1976, 197719, 1980 au oferit numerose informaţii privind habitatul2", economia şi sistemul de credinţe religioase. Analiza pe complexe a materialului dc la Zăuan a ilustrat până în prezent existenţa a trei etape de locuire. Prima poate fi atribuită etapei târzii Starcevo—Criş II1 B următoarele putând fi atribuite etapei IV A şi poate chiar IV B.

'Zăuan “Dâmbul Spânzuraţilor1'

Aşezarea este situată pe terasa a II-a a râului Barcău. Cercetările întreprinse în anul 1980 au identificat o locuinţă de tip bordei21 şi o groapă. Au fost evidenţiate toate categoriile de ceramică, cea mai importantă fiind ceramica pictată. Majoritatea fragmentelor pictate au apărut în (12/ 1980.

Pictura a fost realizată întotdeauna înainte de ardere fiind aplicată fie direct pe peretele vasului fie pe un fond de angobă alb-murdar sau alb-gălbui. Culorile utilizate pentru pictare sunt negru, alb şi brun. Motivele ornamentale sunt dispuse atât la interior cît şi la exterior. întâlnim benzi dispuse sub

12 Pop-Băcueţ 2001, p. 97.

Pop 2002, p. 150.

11 Ignat 1998, p. 18-20.

15 Matei şi cotab. 2003, p. 246-248.

I" Bejinariu şi colab 2004, 245-247.

17 Băcueţ-Crişan 2004, p.87-91.

,K Matei si colab 2003, p. 246-248; Lazarovici ţii colab. 2003a, p. 305-309.

19 Lako 1978, p. 11-15.

20 Lazarovici—Lako 1981, p. 13-43; Bacucţ 2005a, p. 225-228.

21 ] ,azarovici-J ,ako 1981, p. 26.

28