Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)
Sanda Băcueţ-Crişan: Stadiul cercetărilor privind perioada neo-eeolitică pe teritoriul judeţului Sălaj. Bazinul Barcăului şi Crasnei
Stadiu! cercetărilor privind perioada neo-cneolilică pe teritoriul judeţului Sălaj. Bazinul Bandidul şi Crasnei buză, linii înguste paralele cu buza, benzi haşurate, etc22. Materialele îşi găsesc analogii la Oradea- Salca şi Cărei “Cozard” făcând parte dintre descoperirile de tip Oradea Salca— Herpâly 23. B. VALEA CRASNEI Cehei “Mesig” Identificată în anii 1980 a beneficiat de trei campanii de cercetare arheologică. Campania 1986 Cercetări efectuate de K. Lak o, muzeografia Ml AZ. Cercetările au avut un caracter de salvare, suprafaţa sitului fiind afectată de numeroase lucrări anexe pentru ferma din zonă. A fost trasată o singură casetă, în care nu sunt pomenire descoperiri neolitice. Analiza materialului din cercetarea din 1986 l-a condus pe 1. Bejinariu la concluzia ca totuşi există şi materiale de acest tip fiind identificate câteva forme24. Campania 1996 Cercetarea a fost realizată de H. Pop, I Bejinariu, în această campaniae fiind trasată o secţiune de 50 x 2 m paralelă cu albia Crasnei. Deşi s-au idendficat numeroase complexe arheologice niciunul dintre ele nu a aparţinut perioadei neolitice. Totuşi în unele carouri, 12,90-13,30 şi 18-18,50, a fost surprins un nivel neolitic de aproximativ 20 cm25. Campania 1998 Săpăturile au fost executate de 1. Bejinariu, S. Băcueţ Crişan, D. Băcueţ Crişan.26. Au fost deschise două secţiuni şi o casetă. Sl-1998 având 29x2m a fost trasata perpendicular pe SI / 1996. A fost surprinsă următoarea situaţie stratigrafică: 0-0,25 (0,30) - nivel arat; 0,30-0,60 nivel epoca bronzului; 0,60-0,70 nivel în care apar materiale neolitice. Caseta 1 de 9x2m a furnizat singurul complex — groapă (C17) care a fost datat în neolitic. Groapa s-a conturat la baza nivelului neolitic adâncindu-se în steril cu 0,85m. Analiza materialului deşi destul de puţin pare să indice două momente cronologice diferite de locuire. Din pacatc toate fragmentele ceramice sunt extrem de prost păstrate rezumându-se de cele mai multe ori la pişcotul fragmentelor, fiindu-nc astfel imposibil sa datam cu exactitate materialul. Pe baza unui fragment ceramic care prezintă angobă roşie şi un decor canelat organizat in V, atribuim primul orizont de locuire complexului Starcevo-Criş TUB — IVA. Nu putem face o atribuire sigură materialului din cea de-a doua etapă de locuire. Pernei “Keller Taf Aşezarea de la Pcricci “Keller Tag”, situată pe terasa a 11-a a văii Crasnei, a fost sondată pentru prima dată în 1990 fără rezultate notabile, materialele neftind publicate (cercetări E. Lako). Existenţa în zona aşezării a unei cariere de nisip care a afectat o parte din sit (în timp numeroase complexe identificate în periegheze au fost distruse), ne-a determinat să reluăm cercetările. Săpăturile din anii 1999, 2000, 2001 au avut un dublu scop, de salvare, urmărind cercetarea complexelor afectate, dar şi unul sistematic prin trasarea pe platou a unor secţiuni pentru verificarea statigrafici şi a caracterului aşezării27. In anul 2004 lucrări cu caracter utilitar au impus din nou o campanie de cercetare preventivă a sitului, ocazie cu care a fost realizat un profil stratigrafie pe 500 m liniari şi o lăţime de 2 m. Cu acesata ocazie au fost cercetate mai mult sau mai puţin integral 126 de complexe aparţinând neoliticului, culturii Coţofcni, epocii bronzului, epocii romane şi evului mediu timpuriu21*. G iurtelectt Şim Icul ui “Coasta lui Damian’ Punctul “Coasta lui Damian” este un mamelon amplasat la capătul unui promontoriu prelung ce se leagă de versantul nord estic al Măgurii Şimleului. Aşezarea a fost semnalată pentru prima dată de M. Moga care a executat şi un mic sondaj. Calitatea materialele recoltate în cercetările de suprafaţă efectuate pe parcursul mai multor ani, a stârnit curiozitatea mai multor membri ai colectivului din muzeul zălăuan. Astfel în anul 1998 s-a 22 Lazarovici—Lako 1981, fig.14-16. 22 Lazarovici—Lako 1981, p.31-40 ; Băcueţ-Crijian 2001, p.50. 24 Bejinariu—Lako 1996, p. 12. 25 Bejinariu—Pop 1998, p. 90-95. 26 Bejinariu—Băcueţ—Băcueţ 1999, p. 28. 27 Băcueţ—Braica 2003, p. 9-16. 2R Matei si colab.2004, p. 259-263. 29
