Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)

Sanda Băcueţ-Crişan: Stadiul cercetărilor privind perioada neo-eeolitică pe teritoriul judeţului Sălaj. Bazinul Barcăului şi Crasnei

Stadiul cercetărilor privind perioada neo-eneolitică pe teritoriul judeţului Sălaj.

Bazinul Barcăului şi Crasnei

Sanda BĂCUE'j-CliJţAN

Cercetările arheologice atât de teren cât şi sistematice sau de salvare au creionat tabloul locuirii în neolitic pe teritoriul judeţului Sălaj. Bazinele râurilor Crasna şi Barcău care alcătuiesc în marc Depresiunea Şimleului sunt şi cel mai bine cunoscute făcând obiectul a numeroase studii. Pentru Sălaj ca de altfel şi pentru întreaga Tarnsivanic, primele date despre descoperirile neolitice aparţin lui Marton Roska'. Primul repertoriu privind perioada neo-encoliticului strict pe Sălaj ilustrează un număr de 45 de puncte cu descoperiri specifice, ceramică sau unelte, 22 pe valea Barcăului şi 23 pe valea Crasnei. Acest repertoriu adună datele din repertorii mai vechi cum sunt cele publicate de Marton Roska şi Petri Mor precum şi date din publicaţiile mai vechi din tară şi străinătate1 2 *. 1 .a toate acestea s-au mai adăugat apoi încă 2 puncte cu descoperiri pe valea Barcăului şi 6 pe valea Crasnei'. Până în anii 90, în patru situri dintre cele repertoriate în depresiunea Şimlcului s-au efectuat cercetări mai mult sau mai puţin sistematice — aşezările de la Zăuan “Dîmbul cimitirului” şi “Dîmbul Spînzuraţilor”4 unde s-au efectuat mai multe campanii, aşezarea de la Pcricei “Keller Tag” — un sondaj, Crasna “Dirika” - săpătură de salvare5. De la data întocmirii acestor repertorii cercetările s-au intensificat fiind cunoscute în prezent nu mai puţin de 101 de puncte cu descoperiri neo-encolitice. Odata cu înmulţirea numărului de aşezări s-au înmulţit şi săpăturile arheologice fiind cercetate până în prezent un număr de 8 situri. Cercetări sistematice şi preventive sau de salvare au dus la identificarea unor aspecte culturale cunoscute foarte puţin sau chiar deloc în Depresiunea Şimleului. Au fost reluate cercetările din situl de la Pericei “Keller tag” unde s-au desfăşurat mai multe campanii în diferite zone ale sitului. Campaniile din 1999, 2000, 20016 au fost demarate în apropierea zonei cercetate în 1990 iar în anul 2004 ca urmare a unor lucrări utilitare, situl a fost secţionat de la est la vest aproape pe toată lungimea7 8 9 * 11. Rezultatele cercetărilor au făcut obiectul mai multor studii pe diverse cpocia. Un rol deosebit pentru ilustrarea perioadei neolitice l-au avut cercetările preventive din anii 2002, 2003 din situl de la Porţ “Corău” pandannal sălăjan al celui de la Suplacu de Barcău “Corău”. Dimensiunile impresionante ale sitului, stratigrafta şi calitatea descoperirilor au dus la prezentarea acestora în numeroase studii şi comunicări7. Un sit poate mai puţin cunoscut pentru perioada neolitică, cel de la Giurtelecu Şimlcului “Coasta lui Damian” a beneficiat de două campanii de cercetare. La descoperirile importante privind cultura Tiszapolgar s-au adăugat câteva mai timpurii care au fost în mare prezentate lumii arheologice"*.

Cu un total de 101 puncte identificate putem spune că zona în discuţie a fost intens locuită în perioada neo-eneolitică.

Cum cercetările arheologice sistematice sau de salvare au avut o intensitate diferită vom pomeni mai jos doar pe cele mai puţin cunoscute şi foarte pe scurt siturile care au fost prezentate în literatura de specialitate.

A. VAJ.EA BARCĂULUI

Halmăşd “Dâmbul Bisericii”

Aşezarea situată pe pantele unui bot de deal deasupra văii Josanilor a fost identificată în urma unor periegheze". In anul 2000, Parohia Ordoxă din localitate a intenţionat amenajarea unui spaţiu de locuit. Cu această ocazie au fost trasate pe pantele dealului două secţiuni paralele dispuse la 12,5 m

1 Roska 1942.

2 Lako 1981, p.38-80.

' Lako 1986, p. 48-50.

4 Lako 1978, p. 11-15; Lazarovici—Lako, 1981, p. 16-43.

5 Lako, 1986, p. 50.

6 Pop—Băcucţ—Băcucţ 2000, p. 73-74; Băcucţ— Băcucţ 2001, p. 178; Băcucţ-Pop—Băcucţ 2002, p. 230-231.

7 Matei şi colab 2005, p. 259-262.

8 Băcuct-Băcucţ 2000, p. 499-520; Băcucţ-Braica 2003, p.9-16.

9 Matei şi colab 2003, p. 246-248; Bcjinariu şi colab 2004, p.245-247; Băcucţ 2004, p.87-91; Băcucţ 2005, p. 5-24.

1,1 Bcjinariu—Băcucţ— Băcucţ 1999, p. 48-49; Bcjinariu—Sana 2000, p. 40-41; Băcucţ 2001, p.48-49.

11 Bcjinariu 1998.

Satu Mare — Studii //’ comunicări, Scria Arheologie, XXII/1, 2005