Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)
Cristian Virag: Problematici ale neoliticului din nord-vestul României şi zonele invecinate
Problematici ale neoliticului din nord-vcstul României şi panele învecinate apare şi o ceramică degresată cu mâl şi pleavă foarte mărunt tocată, dintr-o pastă bine aleasă, bine lustruită şi foarte bine arsă, care deseori prezintă urme de pictură. Se pictează direct pe fondul vasului. Motivistica ornamentelor pictate şi inciz.ate cunoaşte o mare varietate. Lipsa sau rărirea formelor cu Lippenrand şi a ciupiturilor indică o trecere spre etapa mijlocie. Ceramica pictată continuă o motivistică cunoscută în fazele târzii ale culturii Starcevo—Criş din regiunea dunăreană, dar şi din orizonturi contemporane din sud-estul european84 85 86. Astfel, motivul din linii din puncte, realizat prin pictură precum şi liniile punctate cu motive în val sau zig-zag realizate în pozitiv, sunt întâlnite în fazele timpurii ale culturii Dimini. Benzi largi, pictate cu negru sau brun, cu spaţiile dintre ele umplute cu linii din puncte, prezintă numeroase analogii în grupul Szatmâr, la Tiszacsege—Sandgrube şi Rétközbcrencs—Paromdomb Ornamentele incizate din benzi în zig-zag sau ciupituri marcate de linii în zig-zag, precum şi ornamente incizate combinate cu spaţii largi pictate cu negru apar în grupul Szatmár la Rétközberencs —Paromdomb. 2. Fa%a evoluată în această fază se atinge maximum de evoluţie a comunităţilor aparţinând Grupului Pişcolt, fapt atestat prin numeroasele descoperiri de la: Andrid—Păşune, Berea—1Ciunteşti, Cărei, Căpleni, Ciunteşti, Dindeşti, Moftinu Mic -Pescărie B, Pişcolt, Resighea, Sanislău, Săcuieni—Horo, Tiream, Unimăt, Urziceni, Vărzari, Văşad, etc. Această fază se desfăşoară la nivelul neoliticului mijlociu şi se caracterizează prin importante descoperiri, atât cantitativ cât şi calitativ. în această perioadă materialul ceramic este de bună factură, fiind utilizat un amestec de lut argilos foarte fin, degresat cu resturi organice şi cu o ardere bună, oxidantă. Spre sfârşitul etapei şi in unele aşezări secundare, se constată un uşor proces de retardare, amestecul este cu mâl, din care motive slipul se desprinde. Ciupiturile sunt înlocuite de alveole iar în ce priveşte ornamentele incizate, deşi se menţin pe întreaga perioadă, numărul acestora va scădea proporţional. Ornamentele pictate cunosc o marc varietate stilistică deşi registrele ornamentale sunt constante. Motivele constau din spaţii haşurate cu linii vălurite, motive din linii subţiri paralele, motive din benzi late dispuse în cruce sau meandre, pictură în reţea. Formele cunosc aproape aceeaşi evoluţie ca în etapa precedentă, încadrându-se în evoluţia generală a epocii neolitice. Motivele ornamentale cum sunt: inciziile meandrice, rectilinii sau curboliniarc, tăieturi şi alveole, precum şi motive pictate din linii formate din puncte- prezintă analogii cu zonele învecinate din Ungaria, în descoperiri aparţinând ceramicii liniare, culturii Szatmár, la Retközberencs— Paromdomb. însă, în Ungaria, la acest nivel cronologic, ceramica pictată se reduce cantitativ, fenomen observat la Nagyecsed, Tiszavasvári, Bercttjóújfalu, Nagykalo, Debrecen—Tocokpart, Szolnok şi Nagykalo— Strondbad, înmulţindu-se însă ceramica incizată cu motive din meandre86. în nord-vestul României, la Săcuieni, Pişcolt, Tiream, Cărei, Căpleni-Aşezare neolitică, Moftinu Mic—Pescărie B, Zăuan—Dâlma Cimitirului, acum este momentul evoluţiei maxime a ceramicii pictate. Motivistica pictată prezintă bune analogii în Ungaria, la Tiszavasvári— Paptelekbat, Poszob-Zado şi Tiszavasvâri-/CctT'.fţ/tf/. Această ceramică pictată a fost definită de E.Comşa sub termenii de Săcuieni87 88 89 90 91 şi Ciunteşti evoluat88. în Slovacia sunt cunoscute sub numele de grupul Vel'kc Raskovce la Vidzal 89 sau grupul Kopcany la Siska9", mai demult Bükk pictat, Samoshely9', Satoralyiauyhely, Esztár92. în etapele târzii, ceramica pictată cu roşu o înlocuieşte treptat pe cea cu negru. Motivistica din etapele târzii este întâlnită şi la Esztár şi Debrecen—Tacotpart. Unele motive au bune analogii cu materialele de la Vărzari şi Sân tandrei, şi care, fac trecerea spre faza târzie a ceramicii pictate. 84 Lazarovici—Németi 1983, p. 29. 85 Kalicz-Makkay, 1977. 86 Lazarovici—Németi 1983,p. 32. 87 Comşa 1960, p. 217-242 ; Comşa-Nanajii 1972, p. 13-17. 88 Comşa—Nanaşi 1972, p. 12-15. 89 Vizdal 1973, p. 1.3. 90 Siska 1974, p. 3-14. 91 Korek 1968, p. 15. 92 Korek 1960, p. 49. 21
