Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 2-3. (2001-2002)
Geografie, geologie, pedologie, paleontologie
• formaţiunea de Cuciulat, reprezentând o stivă de depozite de calcare bioacumulate şi de marno-calcare, având local intercalaţii subţiri de marne şi argile cărbunoase formate în condiţii lacustre. Determinările sporopolinice sugerează că vegetaţia carbogeneratoare ar fi putut să fie reprezentată prin paleofitocenoza cu Myrica şi Cyrilla, din zona tufişurilor temporar inundată, alături de fitocenoza cu Phragmites oeningensis, dezvoltată în zona marginală a lacurilor cu ape dulci. Cele două paleofitocenoze carbogeneratoare au dat naştere la şisturi cărbunoase; • formaţiunea de Bizuşa, reprezentând o entitate litologică unitară, alcătuită din marnocalcare cenuşii-albicioase cu Cardium lipoldi, un cardiaceu mic, adaptat la un mediu de ape salmastre; • formaţiunea de Ileanda, alcătuită din şisturi bituminoase în alternanţă cu marne şituoase cenuşii negricioase. în cazul faciesului din zona de platformă externă materialul cuarţobiolitic este un detritus vegetal adus de pe uscatul înconjurător. Lipsa condiţiilor paleogeografice adecvate (mediu euxinic), a făcut ca rocile să fie slab bituminoase, deoarece suntem în prezenţa unui material terigen, bogat în detritus vegetal, în defavoarea unui plancton care a dat naştere la malurile sapropelice ce stau la baza formării şisturilor disodilice, din zona de stratotip de la Ileanda; • formaţiunea de Vima, reprezentând faza finală, de colmatare a bazinului de sedimentare. în cadrul acestei formaţiuni au fost separate următoarele două litofaciesuri: litofaciesul de Copalnic, predominant marnos, şi litofaciesul de Bloaja, marnos cu intercalaţii de gresii fine şi grosiere, a căror frecvenţe în grosimea depozitelor cresc spre est (spre gresia de Minget). Cele două litofaciesuri fac trecerea de la domeniul epicontinental, spre domeniul fazei Maramureş-Szolnok. Din datele sporopolinice rezultă că formaţiunea de Vima, la nord de Masivul Preluca, cuprinde din punct de vedere paleobotanic trei flore complet diferite ca şi conţinut: cea de la Coruş, subtropicală, pluvială cu Lauraceae-, cea de la Tihău, mixtă, mesofitică, de climat cald-temperat umed; şi cea din Valea Jiului, pădure sempervirescentă cald-temperată. Având în vedere că materialul palinologic cuprinde şi palmieri vom elimina flora de la Tihău, dar în schimb, nu avem criterii pentru a delimita cele două rămase, care ambele conţin palmieri, cu deosebirea că cea de la Coruş nu conţin tipuri de Quercus exotici. După depunerea formaţiunii de Vima, urmează o perioadă continentală care a ţinut până la transgresiunea marină a Badenianului superior. în cadrul depozitelor neogene contemporane cu activitatea vulcanică din Munţii Gutái, distingem, după Macovei (1997), următoarele unităţi litostratigrafice: • formaţiunea de Coaş, este dezvoltată şi suprapusă în cea mai mare parte cu depozitele Badenianului de pe rama estică a Depresiunii Baia Mare. Litostratigrafic, cuprinde faciesul inferior marnos şi faciesul superior piroclustic. Dezvoltarea tipică a faciesului superior o găsim în bazinul hidrografic al văii Caselor — Coaş, unde nivelul reper de tufuri grosiere (25-35 m) poartă denumirea de tuful de Coaş. Analizele sporopolenice ale forajului F. 1802 Coaş, au scos în evidenţă prezenţa la un moment dat a unei faze de inversiune a raportului gimnosperme-angiosperme pe verticala profilului. Faza de predominare a angiospermelor a fost considerată ca o perioadă caldă, iar a gimnospermelor ca o perioadă mai rece de la finele Badenianului superior. Acest aspect este interesant, deoarece scoate în evidenţă o posibilă răcire a climei, în Depresiunea Baia Mare, la sfârşitul Badenianului; • formaţiunea de Cavnic este suprapusă în cea mai mare parte cu depozitele Sarmaţianului de la limita estică a Depresiunii Baia Mare şi în continuitate de sedimentare peste formaţiunea de Coaş. Litostratigrafic, cuprinde: litofaciesul marnelor inferioare cu intercalaţii de piroclastite; litofaciesul marneral cu gipsuri; litofaciesul marnelor 13
