Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 2-3. (2001-2002)

Geografie, geologie, pedologie, paleontologie

Una din rezultatele ştiinţifice însemnate pentru aria Baia Mare, este descrierea pentru prima dată în lume, a unui număr de 14 minerale noi.

Geostructural, Depresiunea Baia Mare reprezintă unul dintre golfurile Bazinului Pannonié de pe teritoriul românesc. Stratigrafie, peste fundamentul preterţiar se pot separa depozitele de cuvertură posttectogenetice (ale ariei Preluca Nord şi unităţile tectonice din zona flişului transcarpatic). Peste această cuvertură, s-au depus depozitele neogene, contemporane cu activitatea vulcanică din zona Baia Mare.

Fundamentul preterţiar nu aflorează în Depresiunea Baia Mare, dar a fost interceptat cu mai multe foraje (tab. 1).

Tabelul nr. 1 - Adâncimea de intercepţie a fundamentului cristalin în foraje (date din arhiva IPEG Maramureş)

Nr.

crt.

Nr.

foraj

Amplasament

Cota absolută de interceptare a fundamentului cristalin

Localizare

Unitate

morfostructurală

1

F.4757

V. Borcutului

Munţii Gutái-1626 m

2

F.493

Unguraş

Depresiunea Baia Mare-774 m

3

F.1866

Ciocotiş

Depresiunea Copalnic

+253 m

4

F. 521

Cărbunari-//-//-119 m

5

F. 491

V. Bloajei

Dealurile Bloajei-189 m

6

F. 544

Dămăcuşeni

Depresiunea Lăpuş-301 m

7

F. 545

Suciu de Jos-289 m

Pe baza studiilor microscopice din carotele acestor foraje, se acceptă că fundamentul preterţiar este alcătuit din roci cristaline mezometamorfice de tip Preluca (Kalmar, 1994). Acest tip de cristalin aflorează pe suprafeţe întinse în Masivele Preluca, Pietriş şi Inău, alcătuind capătul estic al şirului de “insule cristaline” ascunse din nordvestul Transilvaniei. Litostratigrafia acestor masive, după Balintoni (1983), cuprinde:

• formaţiunea terigenă inferioară de Răzoare, alcătuită din roci cuarţo-feldspatice şi lentile de calcare cristaline;

• formaţiunea carbonatică de Măgureni, alcătuită predominant din roci carbonalice, în special dolomite;

• formaţiunea terigen-amfibolitică de Preluca Nouă, alcătuită din diverse tipuri de roci amfibolice, în alternanţă cu gnaise, micaşisturi, cuarţite etc.;

• formaţiunea terigenă superioară de Valea Cavnicului, alcătuită din micaşisturi şi roci cuarţilice.

Peste fundamentul cristalin, începând cu Priabonianul, în aria Preluca Nord s-au format depozite sedimentare paleogene. Stratigrafia acestor depozite, după Macovei (1997), cuprinde:

• formaţiunea de Remecioara, alcătuită din orizontul bazai al argilelor şi argilo-nisipurilor

roşii (facies continental) şi orizontul superior al gresiilor litice, formate în condiţii marine de litoral;

• formaţiunea de Cozla, reprezentând un facies carbonatic foarte fosilifer, alcătuit preponderent din calcare grosiere, iar subordonat din calcare algale, calcare biohermice, lumaşele cu matrice bioclastică, marnocalcare cu mulaje de gastropode şi bivalve, şisturi calcaroase etc.;

12