Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Evoluţia instituţiilor de credit din comitatul Sătmar, in epoca dualistă 85 băncii (vezi tabelul 7)77. Cu toate aceste reuşite, conducerea “Sătmărenei” nu reuşeşte până la 1918 să ridice capitalul social al băncii, acesta menţinându-se la 200.000 k. Chiar dacă avem de-a face cu un institut de credit modest, “Sătmăreana” depăşeşte crizele financiare ale sfârşitului de secol XIX şi cele ce au urmat anului 1912. Observăm o revigorare a acesteia începând cu anul 1916, chiar dacă profiturile obţinute nu vor adnge rezultatele începutului de secol XX. In toată această perioadă conducerea “Sătmărenei” a acordat o atenţie deosebită debitorilor săi. Conform articolului 1 al Statutelor “Sătmărenei” obiectul de activitate al acesteia consta în a “dezvolta spiritul de economie şi a procura creditele necesare la economie, întreprinderi industriale şi comerciale”78. Principalele operaţiuni practicate de “Sătmăreana”, conform articolului 19 din aceleaşi Statute sunt: depunerile spre fructificare, împrumuturile cambiale, împrumuturile ipotecare, împrumuturi pe obligaţiuni, împrumuturi pe obiecte de valoare, împrumuturi pe efecte publice, afaceri imobiliare etc79. Dintre toate acestea, “Sătmăreana” va acorda o atenţie sporită creditelor cambiale, cambiale cu acoperire ipotecară, ipotecare, pe obligaţiuni şi afacerilor imobiliare (vezi tabelul 8)80. Creditele cambiale şi cele cu acoperire ipotecară au cunoscut o evoluţie pozitivă încă din momentul înfiinţării “Sătmărenei”. Ele ating valori maxime în perioada 1905-1912, după care vor scădea vertiginos. O evoluţie constantă, în favoarea debitorilor, o vor avea creditele ipotecare. Ele ating valoarea maximă în anul 1912, menţinându-se la cote ridicate şi în perioada războiului mondial. “Sătmăreana” a contribuit la trecerea unei părţi-a proprietăţii funciare a marilor moşieri, în majoritate maghiari, în mâinile ţăranilor români. Astfel în anul 1886, parohul şi administratorul protopopesc Alexiu Berinde din Seini, în calitatea sa de preşedinte al Cooperativei de Credit “Perşeiul” din localitate, intervenea pentru un împrumut de 50.000 fl. necesari cumpărării unei moşii de la proprietarul Papp Antal81. în anul 1892 o altă moşie aparţinând lui Papp Antal, cu o suprafaţă de 400 iugăre, este cumpărată cu un împrumut de 70.000 k. luaţi de la banca “Albina” prin intermediul “Sătmărenei” pe o perioadă de 20 ani (1893-1913), pe care românii l-au achitat fără multe probleme82. Un moment important pentru români s-a derulat în anul 1891, odată cu înfiinţarea Institutului de credit şi păstrare “Râureana” din localitatea Copalnic-Mănăştur83. Adunarea generală ordinară a cooperatorilor români din Copalnic-Mănăştur84 ratifica la data de 28 februarie 1899 decizia Direcţiunii privind dizolvarea actualului institut de credit din localitate. în realitate este vorba despre transformarea acestui organism financiar de tip cooperatist într-un institut de credit pe acţiuni începând cu anul 1898. Un fenomen identic s-a petrecut şi în localitatea Seini, aici asistând la transformarea Cooperativei de credit “Perşeiul” din localitate în Banca “Sătmăreana” tot în 1891. Raportul Direcţiunii Băncii “Râureana” S.A. din Copalnic-Mănăştur, de la începutul anului 1899, semnat de directorul executiv George Petrovan, surprinde cu multă exactitate această transformare. Se precizează că “după o muncă de 7 ani, întărindu-ne în putere, astăzi am devenit mari, ajungându-ne scopul dorit de a avea o bancă cum să cuvine şi trecere în Copjalnic] Mănăştur”. în continuarea pledoariei el arată că noile realităţi sunt benefice poporului român, întrucât din acest moment “vom pote întradevăr ajuta poporul plugar, dând împrumut cu percent (dobânzi — n.n.) mai mic ca până acuma..., dacă vom ave capital mare percentul speselor manipulării se va pote reduce”85. De asemenea, directorul executiv George Petrovan ţine să mulţumească cu această ocazie “valorosului bărbat” dr. Vasile Lucaciu, pentru că a contribuit decisiv la “realizarea scopului nostru... ajutorându-ne în tot modul şi încurajându-ne ca să nu desperăm întâmpinând mai multe pedece”86. Prima conducere a băncii a fost numită cu ocazia desfăşurării adunării generale constituante din 30 septembrie 189887 *. Cu această ocazie Direcţiunea decide înfiinţarea “Râurenei” cu un capital social de 50.000 77 Ibidem, dos. 43 / Seini, f. 28, f. 31, f. 38, f. 54, f. 64, f. 73, f. 84, f. 95; dos. 44 / Seini, f. 9, f. 24, f. 40, f. 52, f. 64, f. 77, f. 86, f. 100, f. 109; dos. 45 / Seini, f. 12, f. 29, f. 39, f. 62, f. 71, f. 91, f. 109, f. 122, f. 136. 78 A.N. - D.J .Maramureş, fond banca de credit "Râureana" din Copalnic-Mănăştur; dos. 53. 79 Ibidem. 80 A.N. - D.J.SM, fond Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos. 43 / Seini, f. 28, f. 31, f. 38, f. 54, f. 64, f. 73, f. 84, f. 95; dos. 44 / Seini, f. 9, f. 24, f. 40, f. 52, f. 64, f. 77, f. 86, f. 100, f. 109; dos. 45 / Seini, f. 12, f. 29, f. 39, f. 62, f. 71, f. 91, f. 109, f. 122, f. 136. 81 Viorel Ciubotă, op.cit., p. 158. 82 Mihai Bălaj, Arbidiaconul Alexe berinde (1844-1923), în “Afirmarea” (Satu Mare), nr. 12 din decembrie 1938, p. 135. 83 Valeriu Achim, Nord-vestul Transilvaniei. Cultură naţională- finalitate politică (1848-1918), Ed. Gutinul, Baia Mare, 1998, p. 439. 84 A.N. — D.J .Maramureş, fond banca de credit "Râureana” din Copalnic-Mănăştur, dos. 48. 85 Ibidem. 86 Ibidem. 87 Direcţiunea: dr. Vasile Lucaciu, preşedinte; George Petrovan, director-executiv; loan Bota, director adjunct; Alexiu Stupar, secretar-contabil; loan Dragomir, casier; Augustin Pop, avocatul institutului; Vasiliu Mihalca, Andrei Pop, Avacum Hangca, Vasile Bota, Teodor Medan, loan Filip, Vasile China. Comitetul de revizie: Nicolae Avram, preşedinte; Ştefan Birle, Nicolae Lupan, Vasiliu Mustea, loan Petrovan, Iuliu Siurduş şi Alexiu Latiş. Cf. \.N.T).).SM,fond Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos. 13 / Copalnic-Mănăştur, f. 55-56.
