Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
224 Andrea Bertici Graficul Nr. 1 Din analiza graficului, se constată, în anul 1930, o creştere a ponderii românilor şi a germanilor, faţă de anul 1910, în cazul aplicării ambelor criterii. Această creştere respectiv scădere este mai pronunţată în cazul criteriului de naţionalitate. Mulţi dintre cei care s-au declarat de limbă maternă maghiară, în 1930, se consideră de limbă maternă / naţionalitate română respectiv germană. Această evoluţie neliniară în ponderea celor trei grupuri etno-lingvistice se manifestă în special în localităţile mixte, care în anul 1910, au o majoritate maghiară. în localităţile cu o populaţie greco-catolică relativ redusă, care între 1880-1910, sunt aşezări cu o majoritate maghiară şi germană, în anul 1930, se constată o mare diferenţă între cei care se declară de limba maternă maghiară şi cei care se identifică de naţionalitate maghiară. Aceasta deoarece, unii dintre germani şi români, care îşi declară limba maternă maghiara optează pentru naţionalitatea germană respectiv română. Aceste localităţi sunt: Mojtinu Mare, Ghenn, Dindeşti, Andiid, Cărei, Irina, Căpleni, Tiream, Sanislău, Curtuijeni, Berveni, Petreşti, Unţicem, Cămin, Ghilvaci. Recensământul din anul 1941, efectuat de către autorităţile maghiare, s-a realizat prin utilizarea atât a criteriului limbii materne cât şi a naţionalităţii. în ceea ce priveşte atitudinea populaţiei faţă de cele două criterii, constatăm o situaţie diferită faţă de recensământul anului 1930. Graficul nr. 2. prezintă evoluţia populaţiei române, maghiare şi germane, exprimată în procente, referitoare la Plasa Cărei, pentru anul 1941, după cele două criterii limba maternă şi naţionalitate, împreună cu evoluţia lingvistică din anul 1910. De asemenea, pentru anul 1910 din numărul maghiarilor este scăzut numărul mozaicilor. Structura lingvistică / naţională a populaţiei din anii 1910,1941 | □ Români H Maghiari El Germani | Graficul Nr. 2 Din acest grafic reiese faptul că, în anul 1941, ponderea acelor persoane care au limba maternă română respectiv germană este mai ridicată decât ponderea membrilor acestor naţionalităţi. Iar, în ceea ce priveşte populaţia maghiară, ponderea lor este mai mare în cazul criteriului de naţionalitate. Aceasta este
