Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Evoluţia populaţiei din Plasa Cărei, între anii 1880-1941, din punct de vedere al recensămintelor 225 confirmată şi de sporul real al populaţiei exprimat în procente, precum şi de sporul real anual în procente, raportate la mijlocul intervalul anilor 1930-1941 (Anexa nr 1). Conform aprecierilor făcute de Oficiul Central Statistic, la o mică parte a populaţiei, declaraţia limbii materne, în cazul recensămintelor anterioare, corespunde cu declaraţia naţionalităţii din anul 1941. Acesta este explicat prin faptul că, acele persoane s-au declarat de naţionalitate maghiară, în timpul recensământului din anul 1910, care au fost bilingve. Ei, în anul 1941, se declară de naţionalitate maghiară, iar ca limbă maternă se înregistrează limba învăţată în familie34. Datele relevă faptul că, creşterea populaţiei maghiare se realizează în toate localităţile din Plasa Cărei, inclusiv în satele preponderent româneşti, dar într-o proporţie redusă. Referitor la evrei, din anul 1920, are loc o scădere pronunţată, în cazul oraşului Cărei, între 1920- 1930, se înregistrează o scădere de 1,51%, între 1941-1930 după criteriul limbii materne 6,73%, rata anuală fiind 0,67%, iar după naţionalitate 13,58%, cu rata anuală medie de 1,35% (Anexa 1). Acesta se datorează şi faptului că în cazul evreilor, în anul 1941, domină numărul acelor persoane, care, se declară de naţionalitate evreiască faţă de cei cu limba maternă izraelită. In mediul rural, în anul 1930, numărul celor care se declară de limba maternă izraelită este asemănător cu numărul celor care se identifică cu naţionalitatea evreiască. In anul 1941, este, la fel ca şi în cazul oraşului Cărei, mai mare, numărul celor care aderă la naţionalitatea evreiască, scăderea numărului evreilor nefiind aşa de pronunţată ca în cazul oraşului Cărei, rata anuală între 1930-1940 fiind doar 0,09%. Menţionăm că marea parte a evreilor locuieşte în mediul urban. In urma analizei evoluţiei populaţiei din Plasa Cărei, se constată faptul că, aplicarea criteriului apartenenţei naţionale a favorizat, atât în cazul recensământului din anul 1930, cât şi în cazul celui din anul 1941, naţiunea politic dominantă. Deci, în cazul celor două ţări (Austro-Ungaria — după Trianon, Ungaria şi România), în zona studiată şi indiferent de criteriile aplicate pentru surpinderea naţionalităţii, puterea statală a avut un impact asupra declarării identităţii naţionale a indivizilor. Astfel, putem afirma, conform opiniei mai multor specialişti şi după experienţa statistică a mai multor state, faptul că metoda cea mai adecvată pentru realizarea unui recensământ, este aplicarea criteriului limbii materne, împreună cu cel al apartenenţei naţionale. Trebuie însă să menţionăm faptul că, criteriile aplicate în recensăminte au influenţat doar parţial evoluţia etnolingvistică şi naţională a populaţiei. Foarte importanţi factori fiind migraţiile care au avut loc din motive economice, precum şi din cauza schimbărilor de putere. Mobilitate teritorială în Plasa Cărei, în perioada 1880-1941 In afară de metodologia recensămintelor, care implică modul de întocmire şi aplicare a chestionarelor, prelucrarea datelor, precum şi utilizarea criteriilor de investigare a apartenenţei naţionale: limba maternă şi naţionalitate, ceea ce au mai influenţat considerabil configuraţia etnică a acestei zone, sunt migraţiile, provocate de factori politici, economici şi sociali. Conform studiilor efectuate de Sorina Bolovan, desfiinţarea relaţiilor feudale prin patentele din anii 1853-1854, care au favorizat introducerea structurilor capitaliste în aceste zone, în special în ceea ce priveşte agricultura, precum şi perioada fără războaie, au avut efect benefic asupra populaţiei, declanşând aşa numita ’’explozie demografică”. Astfel, în perioada anilor 1858-1870, populaţia Transilvaniei (teritoriul actual) a crescut cu 558.068 persoane, care înseamnă o creştere de 15,2%35. După un regres în anul 1880 de 3,4%, datorită epidemiei de holeră care a bântuit între 1871-1880, dar şi din cauza epidemiilor în rândul copiilor: variolă, difterie, tuse convulsivă, etc., începând din 1880, populaţia Transilvaniei, înregistrează din nou o creştere36. Această creştere a populaţiei este valabilă şi la nivelul localităţilor Plasei Cărei. Intre 1880-1890, populaţia din localităţile plasei, împreună cu oraşul Cărei, creşte cu un procent de 11,22%, sporul real anual fiind de 1,12%. In mediul rural creşterea este mai mare decât în mediul urban, populaţia satelor din plasă prezentând o creştere de 12,95%, în timp ce în oraşul Cărei doar 7,32%. Această creştere se constată şi în intervalul anilor 1890-1900, când populaţia din localităţile plasei, împreună cu Cărei, creşte cu 13,18% (Anexa 1). Conform specialiştilor, începând din anul 1880, se pun bazele procesului de industrializare, care se manifestă prin sporirea investiţiilor industriale, şi a suprafeţelor de pământ. In ceea ce priveşte zona plasei Cărei, din cauza asanării bălţii Ecsed, terminată în jurul anului 1900, datorită câştigării de noi terenuri agricole, se constată stabilirea de noi populaţii în diferite localităţi. Balta Ecsed, s-a situat într-o formă elipsoidă, în cele două părţi ale râului Crasna (Veche), alcătuind două bălţi, cea mică fiind pe teritoriul Ungariei de azi, cea mare 34 Ibidem, p. 39. 35 Sorina Bolovan, op. cit., p. 46. 36 Ibidem, p. 47.
