Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Evoluţia populaţiei din Plasa Cărei, între anii 1880-1941, din punct de vedere al recensămintelor 223 limba literară germană30. Conform cercetătorului german Josef Wolf, nu pentru toţi, aparteneţa naţională este o problemă esenţială, de asemenea, nu toţi pricep înţelesul recunoaşterii apartenenţei naţionale, iar indivizii, recenzor sau recenzat au relaţionarea lor specială, părerile şi instrumentarul propriu pentru întrebări31. In acest sens, rezultatele recensământului sunt în mare măsură influenţate de părerile, modul de relaţionare dintre întrebător şi întrebat, putând interveni distorsiuni în cursul comunicării. Analizând datele recensămintelor realizate sub administraţia română, constatăm schimbarea structurii etno-confesionale, chiar în cazul localităţilor care în intervalul 1880-1910, sunt mixte, cu o populaţie majoritar maghiară. Astfel, dacă până acum, a existat tendinţa de aderare la limba maternă maghiară, în anii 1920 şi 1930, există preferinţa pentru naţionalităţile sprijinite de guvernul român: română şi germană, atât în cazul folosirii criteriului de limbă maternă cât şi în cazul celui de naţionalitate. Recensământul din anul 1920, realizat pentru pregătirea reformelor administrative şi a dreptului de vot, a fost des criticat atât de către statisticienii maghiari cât şi ulterior de către români. I se reproşează metodologia greşită, deoarece nu s-a efectuat prin metoda interogării oamenilor, din casă în casă, ci prin solicitarea cetăţenilor la Primărie, prezentând o creştere bruscă a românilor şi a germanilor. Datele recensământului reflectă faptul că s-au considerat, în afară de ruteni şi sârbi, toţi greco-catolici şi ortodocşi români, astfel nu s-a respectat dreptul individului de a-şi afirma în mod liber aparteneţa naţională. Această rezultă din asemănările în unele cazuri cu datele recensământului din anul 1910, fiind criticat de către statisticienii maghiari, de manipularea ulterioară a datelor: “Astfel a devenit populaţia secuiască ortodoxă sau greco—catolică de naţionalitate română, şi din această cauză în judeţul Satu Mare şi în plasele nordice ale Bihorului numărul greco-catolicilor din anul 1910, este identic cu numărul populaţiei române din 1920, iar în jurul Careiilor Mari numărul romano-catolicilor din anul 1910, este identic cu populaţia germană din anul 1920”32. Localităţile unde numărul germanilor din anul 1920, este identic cu numărul romano-catolicilor din anul 1910 sunt: Urftceni, Ghenci, Ciumeţti, Foieni, Irina, Căpleni, Moftinu Mic, Petreţti, Curtuiţeni ţi oraţul Cărei. Sunt localităţi unde numărul maghiarilor este identic cu numărul reformaţilor din anul 1910, acestea fiind: Moftinu Mare, Ciumeţti, Foieni, Cămin, Căpleni, Curtuiţeni. In localităţile Moftinu Mare, Ghenci şi Irina, numărul românilor este identic cu numărul greco-catolicilor din anul 1910. Recensământul din anul 1930, s-a realizat sub conducerea directorului Sabin Mănuilă şi sociologului Dimitrie Guşti, şi este primul recensământ în care s-a utilizat atât criteriul limbii materne cât şi de naţionalitate. Recensământului din acest an i se reproşează de către statisticienii maghiari, numărul redus al recenzorilor din cadrul minorităţilor33. Faţă de recensământul anului 1920, populaţia din Plasa Cărei creşte numeric, iar faţă de recensămintele realizate sub administraţia maghiară, are loc o schimbare în structura etnică a populaţiei în special în cazul localităţilor mixte maghiaro-germane. După actul de la Trianon, populaţia totală din Plasa Cărei împreună cu oraşul Cărei creşte numeric, cu 3.451 de persoane, şi cu un procent de 6,41% faţă de recensământul anului 1920. Faţă de anul 1910 are loc o schimbare în ceea ce priveşte raporturile dintre diferite grupuri etnice şi lingvistice. în graficul nr. 1 este reprezentată structura populaţiei preponderente, a românilor, maghiarilor şi germanilor, în procente, după criteriul limbii materne în anii 1910, 1930 şi după criteriul de naţionalitate în anul 1930, din comunele Plasei Cărei, incluzând şi oraşul Cărei. Menţionăm că din numărul populaţiei maghiare din anul 1910, este scăzut numărul populaţiei mozaice. 30 Varga E. Árpád, op. át, p. 47. 31 Josef Wolf, op. cit., p. 44. 32 Varga E. Árpád, op. at., p. 24. 33 Ibidem, p. 32.
