Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Evoluţia populaţiei din Plasa Cărei, între anii 1880-1941, din punct de vedere al recensămintelor 221 populaţiei vorbitoare de o anumită limbă maternă. în anul 1890, în cazul acestor copii, se înregistrează limba maternă a mamei, iar în anii 1900, 1910 “pentru copiii care încă nu ştiu să vorbească şi pentru muţi, ca limbă maternă, se înregistrează acea limbă care este vorbită de către membrii familiei acasă, în mod sistematic”25. Metodologiei recensămintelor din aceşti ani i se mai reproşează, faptul că limba izraelită, nu a fost considerată o limbă vie, evreii fiind introduşi, conform raportului recensământului din anul 1910, printre vorbitorii de limbă maternă maghiară, germană, eventual ruteană sau slovacă: ”în general, unde evreii trăiesc printre valahi şi sârbi, în mare parte se declară maghiari, în timp ce în mediu slovac şi rutean îşi păstrează în mare măsură jargonul stricat nemţesc, sau în unele cazuri preschimbă în limba slovacă sau ruteană, iar, acolo unde în cadrul populaţiei sunt mai mulţi maghiari, şi evreii se declară în mai mare procent maghiari”26. Asemănătoare este situaţia vorbitorilor de limba maternă rromă, numărul lor fiind introdus în rubrica de “altă naţionalitate”. Analizând evoluţia numerică a populaţiei din Plasa Cărei, între anii 1880-1910, constatăm o tendinţă de creştere de la 38.957 de persoane la 52.139, structura confesională / religioasă a populaţiei, relevând o creştere în cadrul tuturor confesiunilor. Această dinamică se poate observa şi în cazul ponderii, cu mici excepţii. în tabelul următor se prezintă evoluţia confesională / religioasă a populaţiei exprimată în procente. Anul Totalnumeric OrtodocşiGrecocatolici Reformaţi EvangheliciRomanocatolici Mozaici 1880 38957 0,04%30,23% 23,98% 0,75% 37,09% 7,84% 1890 43591 0,01%29,39% 24,32% 0,54% 38,73% 6,98% 1900 49742 0,22%29,56% 23,79% 0,51% 39,90% 6,50% 1910 52139 0,09%29,85% 23,41% 0,50% 39,98% 6,12% Evoluţia relativ liniară, prezentă în cazul ponderii confesiunilor nu se constată şi în cazul apartenenţei lingvistice. Există o scădere treptată atât în ponderea acelor persoane care se declară de limbă maternă română, de la 17,96% în anul 1880, la 13,15% în 1910, cât şi în rândul acelora care se declară de limbă maternă germană, de la 14,97% în anul 1880 la 0,62% în anul 1910. Totodată se constată o creştere bruscă în rândul persoanelor cu limba maternă maghiară, de la 66,58% în anul 1880 la 86% în anul 1910. Calculând sporul real în procente, raportat la mijlocul perioadelor de zece ani, se poate constata că în cazul maghiarilor, cele mai ridicate valori se ating între anii 1890-1900, cu un spor de 19,6% şi din anul 1900 la 1910 la 12,92% (Anexa 1.). La aceeaşi concluzie ajunge şi loan Bolovan, cercetând evoluţia populaţiei reflectate în recensămintele anilor 1880-1910, în cazul Transilvaniei. Cercetătorul ajunge la concluzia, conform căreia, ponderea maghiarilor a crescut considerabil, în timp ce a scăzut ponderea românilor şi germanilor, aceasta fiind confirmată şi prin utilizarea indicatorilor ca spor natural, spor real27. Referitor la Plasa Cărei, constatăm că, declararea limbii materne, este în mare măsură influenţată, de configuraţia etno-lingvistică a localităţii. Se prezintă schimbări în opţiunea pentru o anumită limbă maternă, în cea mai mare măsură, în cazul localităţilor cu o populaţie mixtă, majoritar maghiară şi germană. De exemplu, structura etno-linvistică a populaţiei între 1880-1910, pentru localitatea Poieni, se prezintă în modul următor: Anul Total Români Maghiari Germani 1880 1206 1,65% 8,62% 89,71% 1890 1336 0,82%10,7% 88,39% 1900 1549 — 87,99% 11,94% 1910 1770 — 98,75% 1,24% Aceeaşi situaţie, cu intensitate diferită este valabilă şi pentru localităţile: Moftinu Mare, Cămin, Urzice ni, Căpleni, Petreţti, anii scăderii populaţiei de limbă maternă germană, şi concomitenta creştere a maghiarilor sunt 25 Varga E. Árpád, op. cit., p. 11. 26 A magyar szent korona országainak 1910. évi népszámlálása. 6. rész. Végeredmények összefoglalása. Budapest, 1920, M. Kir. Központi Statisztikai Hivatal 75. p. Cf. Varga Árpád op. át., p. 14. 27 Conform datelor prezentate de loan Bolovan, numărul românilor a scăzut de la 55,07% la 53, 74%, sporul natural fiind de 238.815 de locuitori, sporul real de 142.164 de locuitori, numărul maghiarilor, a crescut de la 25,05% la 31,6%, sporul natural fiind de 173.443 de persoane, sporul real de 219.272 persoane, numărul germanilor a scăzut de la 12,03% la 10,73%, sporul natural fiind de 51.649, sporul real de - 19.301. loan Bolovan, op. át., p. 15.
