Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Istorici din Maramureş, Satu Mare şi Sălaj (15 fişe-articolpt. EUR, ed. 2003) 211 — 1918 în Sătmar, Cluj-Napoca, 1996, 198 p.; Vicariatul Naţional Român din Cărei, Satu Mare, 1997, 211 p.; / Mp ta românilor sătmăreni pentru Unire (1918-1919), Satu Mare, 2003, 520 p. — Aspecte ale mişcării memorandiste din judeţul Satu Mare (1892-1894), în SC — Satu Mare, 1980, 4, p. 203-211; Documente privind mişcarea cultural-naţională din Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-le a şi începutul secolului al XX- lea, în SC — Satu Mare, 1981-1982, 5-6, p.369-381; Două scrisori inedite ale lui Iosif Vulcan, în SC — Satu Mare, 1986-1987, 7-8, p. 265-269; Trei scrisori inedite ale “Asociaţiei Naţionale în Arad pentru cultura şi conservarea poporului român", în SC — Satu Mare, 1992-1993, 9-10, p. 141-147; Cooperaţia şi sistemul bancar românesc în judeţul Satu Mare la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în SC — Satu Mare, 1996, 13, p.145-162; Directorial comunist la Satu Mare, în martie-aprilie 1919, în SC — Satu Mare, 1997, 14, p. 221-228; Consiliul National Român Comitatens Satu Mare în perioada decembrie 1918 — ianuarie 1919, în 1918. Sfârşit şi început de epocă, Satu Mare — Zalău, 1998, p. 339-354; Realităţi demografice în comitatul Ugocea în prima jumătate a secolului al XVlITlea, în Relaţii interetnice în \ona de contact româno-maghiaro-ucraineană din secolul al XVUI-lea până în prezent, Satu Mare — Tübingen, 1999, p.51-69; Noi date despre structura etnică şi confesională a populaţiei din bazinul Tisei Superioare în a doua jumătate a veacului al XVlITlea, în Cultura materială şi spirituală din Bafinul Tisei Superioare. Influenţa populaţiei germane asupra culturii celorlaltor etnii din regiune/Materielle und geistiege Volkskultur des Oberen Theißbeckens. Einfluss der deutschen Bevölkerung auf die anderen Ethnien der Region, Satu Mare — Tübingen, 2003, 430 p. 7) GORON, Doru E. 1. — N. 22 august 1955, Jibou, judeţul Sălaj. Studii liceale la Liceul Real-Uman Jibou (1970-1974), cursuri postliceale de arhivistică. Referent principal la Direcţia Judeţeană Sălaj a Arhivelor Naţionale (1977—>) Publicist, secretar de redacţie şi redactor la revistele Acta Musei Poro/issensis, Umes, Alma Mater Porolissensis din Zalău. 2. Istoric, arhivist modernist şi contemporaneist, publicist. Preocupări constante în direcţia cercetării şi publicării documentelor de arhivă privind istoria modernă şi contemporană a Sălajului (viaţa culturală, economică, politico-administrativă, Marea Unire din 1918, asociaţiile cultural-naţionale, presa, tipografiile etc.). 3. — coautor la: Sălaj. Monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, 222 p.; Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Sălaj. Schiţă monografică (1936—1990—2000), Zalău, 2000, 88 p. — Tiparul sălăjean. Eile de istorie, Zalău, 1980, 127 p. (coautor); Victor Deleu. (1876-1939), Zalău, 1999, 163 p. (coautor); 1918-1919. Contribuţii sălăjene la Marea Unire, Editura Limes, Zalău, 2000, 303 p. (coautor);). — Despre sfârşitul lui Mihai Viteazul în cronicile lui Gh. fineai şi Pethö Gergely, în AMP, 1980, 4, p. 431-434 (colaborare); Deleu. O familie de luptători naţionali din Sălaj, în AMP, 1980, 4, p. 705-726 şi AMP, 1981, 5, p. 707- 735 (în colaborare); Contribuţii la istoria presei româneşti în Sălaj în AMP, 1982, 6, p. 473-494 (în colaborare); Aspecte ale integrării organice a judeţului Sălaj în cadrul statului naţional unitar român, în AAfP, 1984, 8, p. 469-489 şi AMP, 1986, 10, p. 337-361 (în colaborare); Alegerile parlamentare din noiembrie 1946 în Sălaj. Pregătire, desfăşurare, rezultate în voi. Sovieti^area în Nord-Vestul României, Satu Mare, 1996, p. 143-203 (în colaborare); 320 p.; 1917. Victor Deleu — iniţiatorul şi organizatorul Corpului Voluntarilor Români Ardeleni şi Bucovineni în voi. 1917. Pe frontul de Est, Focşani, 1997, p. 131-142 (în colaborare); 304 p.; Dezintegrarea administraţiei maghiare şi constituirea noilor structuri de putere româneşti în judeţele Sălaj, Sătmar şi Bihor (noiembrie 1918-aprilie 1919), în 1918. Sfârşit şi început de epocă. Korszakvég és korszakkezdet. The End and Beginning of an Era. [Coordonatori: Cornel Grad, Viorel Ciubotă, Zalău — Satu Mare, Ed. Lekton - Muzeul Sătmărean, 1998, 578 p.], p. 279-338 (în colaborare); Busturile lui Simion Bămuţiu în Sălaj, în AMP, 1990/1991, 14-15, p. 511-548; Un document despre situaţia Transilvaniei la 20 de ani după Unire: Memorandumul Românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crişana, Satu Mare, Maramureş) prezentat regelui Carol al II-lea la 15 decembrie 1938, în AMP, 18, 1994, 18, p. 379-407 (în colaborare); Comeliu Coposu despre Simion Bămuţiu, în Umes, 1998, 2-3, p. 11-26 (în colaborare); Un raport despre situaţia Sălajului în anul 1938, în Umes, 1999, 2, p. 30-50 (în colaborare). 8) KACSÓ, Carol 1. — N. în 2 aprilie 1943, la Budapesta (Ungaria). Studii liceale la Oradea (1956- 1960), universitare la UBB Cluj — Facultatea de Istorie, specialitatea istorie veche universală. Doctor în istorie — specialitatea arheologia epocii bronzului la Institutul de Istorie şi Arheologie Cluj-Napoca (1981). 1965- 2003: muzeograf principal, şef secţie arheologie (1991), director adjunct (1993) la Muzeul Judeţean Maramureş - Baia Mare. Concomitent, din 1999, cadru didactic asociat al Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” Arad, filiala Baia Mare, catedra de istorie veche a României şi universală — arheologie. A fost bursier sau invitat al mai multor universităţi şi institute de cercetare din străinătate: Bologna, Viena, Berlin, Budapesta, Ujgorod, Nitra, Vrsac, Frankfurt pe Main etc. Organizator al mai multor reuniuni ştiinţifice şi expoziţii naţionale şi internaţionale pe teme privind arheologia bronzului în Regiunea Euro-Carpatică. 2. Arheolog şi istoric al epocii străvechi şi vechi pe teritoriul României, în special al epocii bronzului din nord-vestul României (judeţele Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bihor), dar şi din alte zone ale Transilvaniei şi Banatului. De-a lungul a cca 4 decenii de activitate ştiinţifică neîntreruptă a efectuat cercetări sistematice în
