Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
212 Cornel Grad numeroase obictive arheologice din Maramureş şi judeţele vecine: Berea, Baia Mare, Lăpuş, Libotin, Bătarci, Călineşti-Maramureş, Suciu de Sus, Oarţa de Sus, Oarţa de Jos, Bicaz, Crăciuneşti, Tisa, Onceşti, Bârsana, Ciumeşti, Băbeni, Sarasău, Groşii Tibleşului, Arpăşel, Lazuri, Crasna Vişeului. A publicat două monografii şi peste 100 de studii, articole, recenzii, note etc. în periodice de specialitate şi în volume tematice din ţară şi străinătate. 3. — Morminte din perioada de tranziţie spre epoca bronzului de la Ciumeşti, în SC — Satu Mare, 1969, 1, p. 49-56; Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în nord-vestul României, în SCIV, 1972, p. 31-44; Contributions ă la connaissance de la culture de Suciu de Sus ă la lumi'ere de recherches jaites â Căpuş, în Dacia, 1975, 19, p. 45-68; Beiträge Zur Kenntnis des Verbreitungsgebietes und der Chronologie der Sudu de Sus-Kultur, în Dada, 1987, 31, p. 51-75; Pandantivele de bronz în formă de clepsidră din Romania, în Apulum, 1989, 26, p. 79-89; Bronzul tărfiu în nord-vestul României, în Symposia Thracologica, 1990, 8, p. 41-50; Contribuţii la cunoaşterea bronzului târfiu din nordul Transilvaniei. Cercetările de la IJbotin, în Thraco-Dacica, 1990, 11, p 79-98; Contribuţii la cunoaşterea Bronzului târziu din nordul Transilvaniei. Cercetările de la Iripuş — “Gruiul Târgului”, în Crisia, 1994, 24, p. 9-21; Der Depotfund von Arpăşel, Kr. Bihor, în Brongefunde aus Rumänien. Prähistorische Archäologie in Südesteuropa, Berlin,1995, 10, p. 81-130; Fa^a finală a culturii Otomani şi evoluţia culturală ulterioară acesteia în nord-vestul României, în SC — Satu Mare, 1997, 14, p. 85-110; Aspecte ale Bronzului târziu în repunea Tisei Superioare, în Relaţii romăno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate, Satu Mare, 1999, p. 83-94; Zur chronologischen und kulturellen Stellung des Hügelgräberfeldes von Căpuş, ín C. Kacsó (ed.), Der nordkarpatische Raum in der Bromyyeit. Symposium Baia Mare, 7-10 Oktober 1998, Bibliotheca Marmaţia 1, Baia Mare, 2001, p. 231-278; Der \weite Depotfund von Ungureni, în C. Kacsó (ed.), Bronzezeitliche Kulturerscheinungen im karpatischen Raum. Die Begehungen \u den benachbarten Gebieten. Ehrensymposium für Alexandru Vulpe zum 70. Geburtstag Baia Mare 10.-13. Oktober, 2001, Bibliotheca Marmaţia 2, Baia Mare, 2003, p. 267-300. 9) LAZIN, Gheorghe 1. — N. 04 aprilie 1946, Viile Satu Mare, judeţul Satu Mare - M. 19 aprilie 2004, Satu Mare. Studii liceale la Satu Mare (1960-1964), universitare la Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie (1965-1969). Muzeograf arheolog la Muzeul Judeţean Deva (1969-1971), Muzeul Judeţean Satu Mare (1971- 1999), publicist la “Informaţia Zilei” Satu Mare (1999-2003). 2. Muzeograf şi publicist, specializat în arheologie şi numismatică, cu preocupări constante, de peste 30 de ani, pentru activitatea de cercetare şi valorificare cultural-ştiinţifică a patrimoniului arheologic din nord-vestul României, cu deosebire a celui dacic, daco-romanic şi post roman din judeţul Satu Mare (secolele III î.e.n. — X e.n.). A publicat peste 30 de articole şi studii în reviste de specialitate din România şi Ungaria. 3. — Circulaţia monetară în nord-vestul României (sec. 11-IV), în SC — Satu Mare, 1969, 1, p. 111-120; Un deport de unelte dadce descoperit la Cuncani (Munţii Orăştiei), în Sargetia, Deva, 1970, 7, p. 21-26; Descoperiri dadce din sec. 11-11/ e.n. în sţona Cărei, în Crisia, 1972, 2, p. 199-213; Cercetări arheologjce în suduljudeţului Satu Mare (zona Tăşnad), în SC — Satu Mare, 1975, 3, p. 61-75; Monede antice din colecţia Muzeului judeţean Satu Mare, în SC — Satu Mare, 1980, 4, p. 127-131; Cuptoare dadce de ars ceramică din sec. III—IV e.n. descoperite la Satu Mare, în SC — Satu Mare, 1980, 4, p. 133-142; Descoperiri dadce din sec. III î.e.n. — I e.n. în judeţul Satu Mare — Catalog, în SC — Satu Mare 1982, 5-6, p. 69-81; Ceramica ştampilată din secolele III-IV e.n. descoperită în nord-vestul României, în SC — Satu Mare,1982, 5-6, p. 123-135; Rezultatele cercetărilor arheologice în aşezarea dadcă (sec. I î.e.n. — sec. I e.n.) de la Hazuri — jud. Satu Mare, în Symphozţa Thracologica, 1989, 7, Tulcea, p. 312-314; Civilizaţia dacică în sec. II î.e.n. — 1 e.n. în nord-vestul României — Symphozja Thracologica, Satu Mare — Cărei, 1990, 8, p. 62-67; 100 de ani de muzeografie pe meleagurile sătmărene, în Symphofia Thracologica, 8, Satu Mare — Cărei, 1990, p. 21-28; Monede antice din judeţul Satu Mare. Bibliografia numismatică a judeţului Satu Mare — antică şi medievală, în SC — Satu Mare, 1993, 9-10, p. 49-56 (în colaborare); Judeţul Satu Mare - Bibliografia perioadei secolelor 1I-IV, în SC - Satu Mare, 1998-1999, 15-16, p. 107-113; Cercetări arheologice privind epoca traco-dadcă în Ucraina Transcarpatică, în Rxlaţii româno-ucrainene, istorie şi conteporaneitate, Satu Mare, 1999, (578p.), p. 149-155 (în colaborare). 10) MATEI, Alexandru V. 1. — N. 23 noiembrie 1950, Chinteni, jud. Cluj. Studii secundare (1965-1969) la Zalău, universitare la UBB Cluj-N., Fac. de Istorie-Filosofie, Secţia istorie, specializarea arheologie (1969-1973). Muzeograf-arheolog (1973-1983), director (1983-2000), cercetător pr. I (2001), şef secţie arheologie la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău; membru în colectivul de redacţie al anuarului muzeului, AMP. Doctor în istorie al UBB Cluj-N. — specializarea istorie veche şi arheologie (1999). 2. Arheolog şi istoric al antichităţii daco-romane şi prefeudale. A publicat 3 cărţi şi peste 30 de studii şi articole privind, în principal, cercetarea, conservarea şi valorificarea ştiinţifică a patrimoniului arheologic dacoromân din Sălaj, cu deosebire de la Complexul arheologic daco-roman de la Porolissum-Moigrad. A mai efectuat cercetări arheologice în castrele de la Buciumi şi Romita, precum şi în obiectivele situate în provincie sau din faţa limes-ului: Panic, Zalău — Valea Mâţii, Şimleu Silvaniei, Popeni - Cuceu, Nuşfalău, Badon, Bocşa, Sâncraiu Almaşului, Mirşid, Hereclean, Valcău de Jos, Supuru de Sus. Participant la peste 100 de sesiuni de
