Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Arhitectura religioasă în ]/ilaietul Timişoara 21 DUDEŞTII-VECHI/Beş-Ova, Beşenova Comună în nord-vestul judeţului Timiş. Palanca, voyvodalîk (sediul unui administrator de moşii) în sangeacul Cenad. Prin 1660 "cetatea este o palanca mică, pătrată, pe malul unui lac mlăştinos, format din revărsările Mureşului, iar de jur împrejur abia are 1000 de paşi. Are dizdar (comandant) şi 80 de oşteni de pază şi un naib (ajutor de cadiu) al cadiului de Cenad.(...). Are o geamie, transformată din biserică, două mesgiduri, o medrese, o tekke, două mekteburi (şcoli), o mică baie şi un han, şi opt dughene precum şi două hanuri acoperite cu şindrilă59. La nici un secol mai târziu din această aşezare nu a rămas decât un turn, probabil minaretul unuia din lăcaşurile de cult musulmane. "Turcii au construit, din cărămidă, un turn înalt de observaţie, iar în jurul lui, pentru soldaţii de pază, bordeie, care se aflau, împreună cu turnul, la intersecţia dintre strada principală cu o altă stradă, la cca. 800 de paşi spre apus. în acel loc azi se află o cruce. Resturile hrubelor turceşti construite în jurul turnului de pază se mai aflau acolo şi în 1738, când s-au stabilit locuitorii bulgari, primind aici cămin60". în 1634 avea 36 de müteferrika şi azapi, şi 18 martolozi sârbi61. FĂGET/Facet, Faciyat, Kaceat Oraş în nord-estul judeţului Timiş. Palancă ("parkan") pe cursul superior al Begheiului, în sangeacul Timişoara, reşedinţă de nahie. Apăra trecerea spre valea Mureşului, spre cetatea Ilia, dar controla, împreună cu cetatea Margina, atât valea Mureşului, cât şi Porţile de Fier ale Transilvaniei.. A fost cucerită de Ulema paşa, în 1551. în 1594 garnizoana respinge asediul trupelor transilvănene, conduse de Moise Szekely62. Un an mai târziu cetatea (având 300 de apărători) este ocupată de transilvăneni. în 1616 revine otomanilor. "Din planul lui Marsigli (1697) rezultă existenţa unei duble cetăti. Una-i mai mică, desigur mai veche, pe un plan de formă aproape pătrată, cu unele neregularităţi, care amintesc de flancurile bastioanelor. Ea este separată printr-un şanţ cu apă (şi legată printr-un pod) de a doua cetate, de formă aproape dreptunghiulară, din care prima cetate "muşcă" o bucată. Ambele cetăţi sunt înconjurate de un şanţ, alimentat de apa Begăi (şi de cea a unui pârâu, care are confluenţa cu Bega în imediata apropiere a cetăţilor)"63. Albia Begăi este mult mai lată pe latura intrării în cetatea nouă. Acest şanţ dublează eficient râurile, care ele însele constituie o apărare naturală a cetăţilor, pe trei laturi ale lor. După Evlia Celebi, prin 1660, cetatea era "o construcţie în formă pătrată, frumoasă şi tare. La apus se află o poartă, care dă spre câmpie. Are dizdar, 300 de ostaşi aleşi şi material de război îndeajuns; e acoperită în întregime cu şindrilă. Nu are piaţă şi bazar"64. Cetatea, prin anii 1700-1716, este "menzil" (staţiune militară). Prin 1555 garnizoana număra cel puţin 30 de lefegii timarioţi65. în 1590-1591 avea 94 de ostaşi (ulufegii, azabi şi reişi)66. în 1634: 54 lefegii67. 1700-1706 are garnizoană de 25 militari. FELNAC/Fenlak, Kaiénak, comună pe malul stâng al Mureşului, în judeţul Arad. Familia Iakşici conştruieşte aici o reşedinţă fortificată. în 1534 devine târg. Cetatea capitulează în faţa otomanilor, în septembrie 1551, care pun o garnizoană de 60 de soldaţi. O lună mai târziu este recucerită, apoi incendiată. Otomanii o reconstruiesc. între 1552-1595 şi 1598-1695 "kale" (cetate de piatră)68, centru de nahie în cadrul sangeacului Timişoara. A fost ocupată între 1595-98 de trupele transilvane. în iulie 1658 respinge asediul trupelor conduse de Gheorghe Rákóczi al Il-lea, principe al Transilvaniei69. Prin 1660 "cetatea e aşezată pe malul râului Mureş, pe o colină înaltă; e o cetăţuie destul de frumoasă, construită din cărămidă. Are doar 400 de paşi în circumferinţă. De asemenea, are o singură poartă care dă spre miazăzi şi o mică geamie de pe vremea lui Suleiman han. în cetate sunt numai cinci case şi cinci 59 Evlia Celebi, C. S. VI, p. 648. 60 Miletz János, Torontál vármegye történelmi és régészeti emlékei (Monumentele istorice ţi arheologice ale comitatului Tmm tal), în: TRE, 1876, voi. II, p. 128. 61 ÖNB Mxt 616 şi 641. 62 Márki, p. 18, 20. 63 Planul executat de Marsigli este publicat în Sebestyén, p. 46; interpretarea planului: idem, p. 48-49. 64 Evlia Celebi, C. S. VI, p. 503. 65 Tapu 298, prin bunăvoinţa doamnei Klára Hegyi, din Budapesta. 66 Velics-Kammerer, I, p. 375, doc. CLXXV. 67 ÖNB Mxt 641, prin bunăvoinţa doamnei Klára Hegyi. 68 Márki, Arad, p. 150. 69 Temes vármegye, red. Borovszky S. Bp. F.a., p. 45.
