Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
122 Dorin Darában „La sfârşitul lui 1929 avea 1.595 de membri asociaţi, capital subscris - 59.270.000 lei, capital vărsat - 23.967.488 lei, activul şi pasivul se ridicau la suma de 8.609.224.322 lei”12. Problema finanţării locuitorilor de la sate era dificilă din cauza dobânzilor mari şi a lipsei acute de capital. In 1930 exista o cooperativă de credit la 3.441 locuitori, din 1.000 de locuitori doar 64 erau membri ai acestor cooperative. Prin Legea pentru organizarea cooperaţiei din 28 martie 1929 erau abrogate legile similare adoptate la 28 martie 1908, 26 septembrie 1920, 13 martie 1923, 7 iulie 1928 ca şi Decretul nr. 3.922 din 1918. In şedinţa din 5 mai 1929 s-a ales un nou consiliu de administraţie, şi se hotăra înscrierea la Banca Centrală Cooperatistă cu 2 părţi sociale de 10.000 lei. Oficiul Naţional al Cooperaţiei Regionale din Cluj trimitea o circulară la 16 mai 1929, în care se cere societăţii bancare să depună mai multă străduinţă pentru sporirea capitalului social, revizuirea societarilor, ţinerea contabilităţii la curent în toate registrele, acte justificative în regulă şi aprobate de C. A., atragerea de depuneri spre fructificare, aprobarea împrumuturilor de către consiliu, cei care deţin sume mari faţă de capitalul şi interesele băncii să fie diminuate, acordarea cotizaţiei pe anul următor către Uniunea Cooperatistă Ardealul Cluj, în caz contrar administraţia financiară nu va acorda avantaje pentru încasarea impozitelor şi vor fi urmăriţi de preceptori precum şi achitarea costului abonamentului la ziarul Tribuna Cooperaţiei Ardelene13. Criza economică din 1929 a lovit puternic băncile mici, capitalul lor şi aşa modest s-a diminuat simţitor, numărul băncilor s-a redus, multe dând faliment. Legea din 29 martie 1929 asigura facilităţi cooperativelor de credit, înlocuia tutela etatistă cu iniţiativa particulară a fiecărei cooperative, asigura o organizare descentralizată, formalităţile de înfiinţare se fac din oficiu şi fără cheltuieli suplimentare. Este o dezvoltare a Codului cooperaţiei din 12 iulie 1928 care înlesnea dezvoltarea liberă a cooperativelor, rolul statului reducându-se doar la finanţarea lor. > Un proces verbal încheiat la 14 iunie 1929, de inspectorii Oficiului Naţional al Cooperaţiei arata deficienţele înregistrate în activitatea băncii. Societatea stagna încă de la înfiinţare din lipsă de înţelegere şi energie la conducere. După ce s-au făcut schimbări în 21 aprilie 1929 a apărut un oarecare progres în sensul unei organizări promiţătoare, capitalul social crescând de la 22.305 lei la 29.992 lei. Era nevoie de mai multă propagandă pentru înscrierea de noi membri şi încasarea sumelor subscrise. Poliţele pentru împrumuturi nu erau tratate suficient, există doar un singur debitor de la care se încasa sumele datorate, cu ajutorul justiţiei. Noii conducători nu aveau nici un fel de împrumuturi la bancă, ceea ce dovedea că erau însufleţiţi de pornirea de a lucra dezinteresat la bunul mers al băncii. Terenul de lucru era cât se poate de bun şi nu lipsea decât puţină energie la conducători, pentru a se emancipa din stadiul de început în care se persista. Preşedintele băncii a subscris suma de 500 de lei pe care nu i-a vărsat, fapt ce a determinat decăderea sa din funcţie14. La 13 octombrie 1929 Banca Seineana participa la constituirea cercului cooperatist Flacăra Cooperatistă din Satu Mare, împreună cu Banca Santinela din Halmeu, Forestiera Codreanca, Dacia, Florica din Sătmărel, Vulturul din liba, Industrie şi Comerţ Satu Mare. Participau la această constituire şi cooperativele de credit din Terebeşti, Pomi, Amaţi, Borleşti, Lipău, Homorodu de Jos şi Medieşu Aurit. Bilanţul băncii a fost publicat în luna decembrie a anului 1929 şi este următorul: sold — 906 lei, capital social — 5.957 lei, depuneri — 7.800 lei, împrumuturi — 1.870 lei, beneficii — 5.865 lei, total (în cont) — 22.438 lei. împrumuturi — 5.000 lei, salarii — 2.100 lei, cheltuieli — 730 lei, dividende - 263 lei, acţiuni - 400 lei, sold — 10.242 lei, total (din cont) — 22.438 lei. Bilanţul provizoriu alcătuit înainte de repartizarea beneficiilor arata astfel: cassa — 10.242 lei, împrumut - 39.830 lei, dobânzi - 160 lei, active — 48.232 lei, capital social — 30.492 lei, fond rezervă — 3.430 lei, fond cultură - 493 lei, dobânzi curente — 7.800 lei, dobânzi reportate — 1.588 lei, dividende - 137 lei, profit — 4.112 lei, pasiv — 48.232 lei, beneficiu brut — 5.845 lei, cheltuieli generale — 533 lei, impozit — 370 lei, beneficiu net — 4.112 lei. La 23 martie 1930 a avut loc modificarea Statutului în conformitate cu Legea pentru organizarea cooperaţiei din 1929. Statutul rămânea în linii mari acelaşi, la fel numărul de membri — 87, scădea ponderea agricultorilor de la 71 de membri la 25, creştea numărul comercianţilor de la 6 la 12, apăreau ca şi membri un preot şi 14 casnice. în anul 1930 au fost împrumutaţi cu sume variate având ca total 32.600 lei (dobândă 18%) un preot şi 16 plugari. Scopul băncii rămâne în continuare acela, de a înlesni creditul, 12 Mircca Muşat, loan Ardelcanu, România după Marea Unire, voi. II, Ed. Ştiinţifică, 1986, Bucureşti, p. 405. 13 Arhivele Naţionale ale României. Filiala Satu Marc - Vond Tribunalul Judeţean Satu Mare, Dosare de firme, fără număr. 14 Ibidem.
