Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Activitatea Băncii Populare „Seineana"— Seini (1925-1931) 123 de a primi economiile depunătorilor, de a face operaţiuni de bancă şi comisioane, de a sădi între asociaţi spiritul de solidaritate şi prevedere, de a contribui la răspândirea culturii în masele populare prin toate mijloacele potrivite acestui scop. Nu puteau fi membri: cei urmăriţi judiciar, faliţii, interzişii, minorii, cei condamnaţi pentru înşelăciune, fals, delapidare, mită, furt, abuz de încredere. Calitatea de membru se putea pierde prin retragere, mutare, excludere, moarte, cei care lucrau contra intereselor băncii, cei care nu se supuneau hotărârilor Adunării generale. Cel exclus era răspunzător pentru daunele pricinuite prin faptele care au motivat excluderea. Pierderile băncii se acopereau din beneficiul anual, fondul de rezervă, părţile sociale şi răspunderea asociaţilor. Consiliul de administraţie cuprindea 8 membri, care trebuiau să fie cetăţeni români, ştiutori de carte, să nu fie rude între ei până la gradul 3. Nu puteau fi aleşi cenzori, funcţionarii societăţii şi nici rudele lor. Cel care lipsea de la trei şedinţe fără un motiv întemeiat este considerat demisionat din această calitate. Consiliul de administraţie avea următoarea componenţă: Săsăran Ghe., Bălan Petru, Berinde loan, Pop loan, Jula Ghe., Roatiş loan, Cătană N., Veres Vasile15. Bilanţul băncii pe anul 1930 era următorul: sold - 10.242 lei, capital social - 400 lei, împrumut — 18.430 lei, depuneri — 12.200 lei, dobânzi — 6.094 lei, total (în cont) — 47.366 lei. Depuneri — 20.000 lei, împrumuturi — 17.200 lei, capital social — 1.500 lei, cheltuieli — 1.595 lei, sold — 6.796 lei, total (din cont) — 40.570 lei. Total venituri — 1.870 (debit) şi 4.392 (credit), excedent — 2.522 lei. In cei şase ani de funcţionare a băncii, capitalul social cunoaşte o evoluţie ascendentă, de la 16.840 lei în anul 1926 la 19.640 lei în 1927, 22.305 lei în 1928, 30.492 lei în 1929 şi 1930, 39.112 lei în anul 1931. Profitul net al băncii înregistrează un salt ascendent până în anul 1927, de la 3.465 lei la 5.537 lei. Urmează apoi o curbă descendentă de la 4.364 lei în anul 1928 la 4.145 lei în anul 1930. La 18 ianuarie 1931 a avut loc şedinţa acţionarilor, la care au participat 53 din cei 90 de membri. La această întrunire, Teodor Banc propune lichidarea băncii până în luna martie a aceluiaşi an, ca să se dea posibilitatea de încasare a împrumuturilor acordate. In adresa nr. 1/31 către Judecătoria Rurală Seini se menţiona că lichidarea băncii va începe în luna mai 1931. în procesul verbal din 6 august 1931 încheiat între Săsăran Gheorghe, în calitate de preşedinte şi Mihailovici Ştefan, director la grefa Judecătoriei de Ocol Seini s-au predau arhivei judecătoriei: registrele de intrare-ieşire, chitanţierele, procesele verbale, condica de expediţie şi cea cu debitorii16. Bilanţul de lichidare făcut de Federala Sălaj a băncilor populare a fost următorul: cassa — 34.658 lei, împrumuturi - 6.890 lei, active - 41.548 lei, capital social - 39.112 lei, cheltuieli de lichidare - 900 lei, fond de prime — 1.536 lei, pasiv — 41.548 lei17. Hotărârea nr. 415 din 22 septembrie 1942 a Judecătoriei regale maghiare din Satu Mare stabileşte pe baza Legii nr. 3 din 1927 desfiinţarea Băncii Seineana. Dacă în termen de 45 de zile de la publicarea oficială nu se depunea nici o contestaţie, atunci hotărârea devinea definitivă. în prealabil, aceeaşi judecătorie a trimis Judecătoriei de Ocol Seini o adresă, la 10 iunie 1942, pentru a înştiinţa pe cei interesaţi în menţinerea existenţei băncii, să se prezinte în termen de 45 de zile cu eventuale contestaţii, în caz contrar banca urmând să fie desfiinţată18. Banca Seineana din localitatea Seini a fost în ultimă instanţă desfiinţată, nemaireluîndu-şi activitatea nici după încheierea războiului. BIBLIOGRAFIE 1) . Arhivele Naţionale - filiala Satu Mare. Fond Tribunalul judeţean, Dosare de firme, fără număr. 2) . Dezvoltare şi modernizare în România interbelică 1919-1939, Ed. Politică, 1988, Bucureşti. 3) . M. Muşat, I. Ardeleanu, România după Marea Unire, voi. II, Ed. Ştiinţifică, 1986, Bucureşti. 4) . Transilvania, Crişana, Banatul, Maramureşul, 1918-1928, Ed. Cultura Naţională, 1929, Bucureşti. 15 I bitiem. 16 Ibidem. 17 ibidem. 18 Ibidem.
